Ulpia Traiana Sarmizegetusa a ajuns în topul celor mai vizitate aşezări istorice. De ce a primit capitala romanilor mai mulţi turişti ca Sarmizegetusa Regia

Ulpia Traiana Sarmizegetusa a ajuns în topul celor mai vizitate aşezări istorice. De ce a primit capitala romanilor mai mulţi turişti ca Sarmizegetusa Regia

Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa s-a numărat printre cele mai vizitate obiective turistice din judeţul Hunedoara. Numărul celor care s-au plimbat printre ruinele capitalei antice  a crescut faţă de anii trecuţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

GALERIE FOTO

Ulpia Traiana Sarmizegetusa a devenit în 2018 cea mai vizitată aşezare istorică administrată de Consiliul Judeţean Hunedoara. De la începutul anului, a primit peste 85.000 de turişti, în timp ce în 2017, numărul lor a fost de 63.296, iar în 2016 de 53.895 de vizitatori.

Ruinele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, oraşul întemeiat de împăratul Traian în jurul anului 106, se află la poalele Retezatului, în câmpia Haţegului. În Antichitate, aşezarea purta numele Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa şi a fost locul unde s-au aşezat numeroşi veterani din trupele care au luptat pentru cucerirea Daciei.

Oraşul antic număra la început câteva mii de locuitori, care se bucurau de privilegiile scutirii de taxe şi de drepturi de proprietate asupra terenurilor fertile din împrejurimi, susţin istoricii. Oraşul în formă patrulaterică a fost extins, populaţia crescând treptat, până la 20 – 25.000 de locuitori. A fost înconjurat apoi de un zid de aproape cinci metri, construit din blocuri de piatră cioplite şi de şanţuri de apărare. O mulţime de clădiri administrative şi temple închinate zeităţilor romane au fost ridicate în Ulpia Traiana Sarmizegetusa, iar ruinele lor pot fi văzute şi în prezent. Cele mai spectaculoase sunt Amfiteatrul, unde încăpeau până la 5.000 de spectatori, şi Forul roman. Din secolul al treilea, oraşul a început să decadă. A fost părăsit de armatele romane retrase din Dacia şi lăsat pradă migratorilor. În prezent, multe dintre rămăşiţele construcţiilor vechi de aproape două milenii şi ale terenurilor din jurul lor nu au fost însă îndeajuns cercetate de arheologi. În locul vechiului oraş dispărut a rămas vatra satului Grădişte, al cărui nume însemna cetate.

Sarmizegetusa Regia – mai puţini turişti din cauza calamităţilor
În Sarmizegetusa Regia, în 2018, până la sfârşitul lunii septembrie au ajuns 55.803 vizitatori. În 2017, ruinele capitalei dacice din Munţii Orăştiei au fost vizitate de peste 70.000 de oameni, iar în 2016 de peste 60.000.

„Scăderea numărului de vizitatori de la Sarmizegetusa Regia are o serie de cauze obiective: în perioada 22 ianuarie – 19 februarie a.c., situl a fost închis pentru scoaterea trunchiurilor de arbori doborâţi de furtună sau a trunchiurilor rezultate în urma tăierii controlate a arborilor periculoşi pentru monument. În perioada 27 iulie – 3 august a.c., situl a fost inaccesibil ca urmare a alunecărilor masive de teren produse pe drumul de acces, în zona Valea Albă, şi la intrarea pe zona pietonală. Între 4 – 7 august a.c., accesul la sit a fost posibil doar cu parcurgerea pe jos a ultimilor 5,5 km de drum din zona calamitată. Din data de 8 august, circulaţia rutieră pe DJ 705A, în zona afectată de alunecările de teren, a fost redeschisă pentru autoturisme şi microbuze”, a informat Consiliuş Judeţean Hunedoara.

Muzeele, mai vizitate ca în anii trecuţi
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva a primit peste 15.000 de vizitatori în 2018. Complexul de Monumente Ţebea şi Casa Memorială Avram Iancu au avut 16.256 vizitatori, Casa Memorială Aurel Vlaicu a înregistrat 2.436 vizitatori, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Orăştie – 2.839 de vizitatori. Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Brad - 2.020 vizitatori. Aceste obiective turistice, împreună cu Ullpia Traiana Sarmizegetusa şi Sarmizegetusa Regia se află în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara. Toate au înregistrat creşteri la capitolul vizitatori.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Blestemul Sarmizegetusei Regia. Un nou scandal după demisia lui Brilinsky, omul care a avut în grijă cetatea de cinci ani: „Este picătura care a umplut paharul”

Dezvăluirile lui Vladimir Brilinsky, omul care are în grijă Sarmizegetusa Regia: „Am demisionat sătul de şantaje. Nu pot fi complice la pesedizarea acestui loc”

Sarmizegetusa Regia, transformată din temelii: dispar betoanele din anii '80, se înalţă coloanele templelor dacice, iar drumul sacru va fi cu totul schimbat

citeste totul despre: