Tribunalul decide soarta lui Aurelian Necula, condamnat pentru tragedia din Mina Petrila, în care au murit 13 oameni

Tribunalul decide soarta lui Aurelian Necula, condamnat pentru tragedia din Mina Petrila, în care au murit 13 oameni

Mineri.

Aurelian Necula a contestat decizia prin care Judecătoria Deva i-a respins cererea de eliberare condiţionată. O decizie finală o va lua Tribunalul Hunedoara. Fostul şef al Minei Petrila, Aurelian Necula, a ispăşit jumătate din pedeapsa de şase ani şi şase luni de închisoare, primită în 2013 în dosarul exploziei în care 13 mineri şi salvatori minieri au murit.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aurelian Necula, condamnat la şase ani şi jumătate de închisoare în dosarul tregediei de la Mina Petrila a va ajunge marţi în faţa instanţei Tribunalului Hunedoara. Fostul director al Exploatării Miniere Petrila a contestat decizia Judecătoriei Deva, prin care i s-a respins cererea de eliberare condiţionată, depusă în urmă cu o lună. Atunci instanţa a stabilit că solicitarea sa este neîntemeiată şi a fixat un termen de şase luni de la rămânerea definitivă hotărârii, după expirarea căruia propunerea sau cererea de liberare condiţionată va putea fi reînnoită. Tribunalul va decide asupra contestaţiei depuse de Aurelian Necula.

Tragedia a adus declinul minei
Mina Petrila a fost locul celei mai mari tragedii miniere din ultimul deceniu. Aici, în ziua de sâmbătă, 15 noiembrie 2008, în jurul orei 15:00, o explozie produsă într-un abataj minier, în urma acumulărilor în exces de gaz metan, a provocat moartea a opt mineri. Alţi opt salvatori minieri aflaţi în subteran în acel moment au suferit arsuri grave, în urma deflagraţiei. Patru ore mai târziu, o altă explozie avea să curme viaţa altor cinci mineri şi salvatori din mină şi rănirea altor oameni. Cele două deflagraţii, soldate cu moartea a 13 mineri şi rănirea altor 15, au avut loc la o adâncime de aproape 1.000 de metri, ambele fiind cauzate de acumularea gazelor toxice în mină. Abatajul în care au avut loc exploziile fusese deschis cu doar o săptămână înaintea accidentului, iar în urma tragediei a fost din nou închis.

După cele două explozii din 15 noiembrie 2008, exploatarea minieră din Petrila, în care la acea vreme lucrau aproximativ 2.000 de oameni, a intrat într-un declin accentuat. Cea mai veche mină din Valea Jiului a continuat să funcţioneze doar la o treime din capacitate, iar treptat numărul minerilor s-a redus la circa 250, pentru ca în octombrie 2015, activitatea de extracţie să fie oprită definitiv.

Foştii şefi ai minei au fost condamnaţi
Ancheta tragediei din mina Petrila a dus la condamnarea foştilor şefi ai exploatării. Aurelian Nicula, Gheorghe Roşu şi Dan Ungur, foşti şefi în cadrul Exploatării Miniere Petrila, au fost condamnaţi la închisoare pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpa şi nerespectarea măsurilor de protecţie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncă în dosarul tragediei petrecute la Mina Petrila. Sentinţa a fost dată în decembrie 2013, de Curtea de Apel Craiova. Aurelian Necula, ex-director al EM Petrila, a primit o condamnare de 6 ani şi jumătate de închisoare, Gheorghe Roşu, fost inginer şef cu securitatea şi sănătatea în muncă a primit patru ani de închisoare, iar Dan Ungur, fostul şef al sectorului aeraj şi al staţiei de salvare minieră a primit o condamnare de patru ani de închisoare. Cei trei au fost puşi să plătească despăgubiri de câteva zeci de mii de lei către familiile victimelor din explozia produsă în subteran.


Vă recomandăm să citiţi şi:

FOTO Dosarul Mineriadei din 1999. Cum au fost manipulaţi minerii lui Miron Cozma pentru „a-şi lua ţara înapoi“

Mineriada din ianuarie 1999 s-a înscris în rândul celor mai sângeroase acţiuni de protest din România ultimelor decenii. Rechizitoriul Mineriadei condusă de Miron Cozma a oferit detalii mai puţin cunoscute publicului larg despre atmosfera din Valea Jiului din preajma evenimentelor şi despre modul cum ortacii au fost manipulaţi pentru a lua parte la sângeroasele confruntări.

Cum a acţionat Securitatea regimului Ceauşescu în Valea Jiului după Greva din 1977: sute de securişti şi miliţieni s-au infiltrat printre mineri

Una dintre cele mai răsunătoare mişcări de protest din România aflată sub regimul comunist, Greva minerilor din 1977, a transformat Valea Jiului într-o zonă militarizată. În lunile care au urmat grevei de la Lupeni, zecile de mii de localnici din oraşele miniere au fost supuşi unor verificări riguroase, iar Securitatea şi Miliţia au ţinut sub strictă supraveghere comunitatea.

Greva care a cutremurat România lui Ceauşescu, relatată de americani: cum au fost umiliţi miniştrii care au venit să îi calmeze pe mineri

Spre sfârşitul anului 1977, Valea Jiului devenise o zonă militarizată, cu o populaţie tulburată de ameninţările autorităţilor, scriau jurnaliştii de la The New York Times. Totul se petrecea după ce în primele zile ale lunii august, peste 35.000 de oameni au protestat în Lupeni, faţă de condiţiile rele de muncă şi de lipsa alimentelor. Ceauşescu însuşi a ajuns în Valea Jiului pentru a-i calma, însă dictatorul nu şi-a respectat promisiunile.

FOTO Cine salvează Lupeniul, municipiul dator vândut din Valea Jiului      

Municipul Lupeni din Valea Jiului a ajuns dator vândut la statul român, cu aproape 33 de milioane de lei. Localnicii dau vina pe administraţia locală, primarul pe statul român, însă nimeni nu pare în stare să găsească vreo soluţie de ieşire din situaţia ingrată.

Ernest Ulrich, fost deportat în URSS: „Nu mă pot jura că, în lagărele sovietice, nu am mâncat carne de om“         

Ernest Ulrich (87 de ani), etnic german din Petroşani, deportat, în 1945, în lagărele de muncă din fosta Uniune Sovietică pentru aproape cinci ani, povesteşte cum un gropar rus îşi hrănea porcii din cadavrele deţinuţilor şi chiar ar fi folosit carnea de om la preparatele oferite prizonierilor. Ulrich este unul dintre cei mai în vârstă şoferi din Valea Jiului şi a reuşit să scrie o carte în care a relatat experienţele din URSS.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: