Tragediile de pe şoselele anilor 1940: militarii sovietici erau cei mai periculoşi şoferi, iar camioanele aduceau moartea la peste 30 de kilometri pe oră

Tragediile de pe şoselele anilor 1940: militarii sovietici erau cei mai periculoşi şoferi, iar camioanele aduceau moartea la peste 30 de kilometri pe oră

Un camion militar (GAZ) din anii 1940.

Arhivele Naţionale – judeţul Hunedoara păstrează numeroase mărturii despre cele mai ciudate accidente mortale petrecute în anii 1940. Documentele arată cum şoferii care circulau cu peste 30 de kilometri la oră riscau să piardă maşinile de sub control şi astfel să provoace tragedii şi cât de puţin pregătite erau autorităţile în a interveni în ajutorul victimelor.

Camioanele militare au făcut numeroase victime în anii 1940, potrivit notelor informative ale Poliţiei Deva, din acea perioadă, păstrate la Arhivele Naţionale. Una dintre anchete viza moartea unui evreu din Hunedoara, petrecută în centrul oraşului. Victima a fost călcată de camionul condus de un militar grăbit.

„Azi am fost încunoştinţaţi verbal de către gardianul public Ghelerean Anton că în Strada Regele Ferdinand în oraşul Hunedoara s-a petrecut un accident de circulaţie. Camioneta Divizionului 4 Tunuri Munte Hunedoara, condusă de soldatul şofer Buciu Dumitru, venea dinspre gară pe Strada Ştefan cel Mare cu viteza de circa 30 de kilometri pe oră şi când a ajuns în Strada Regele Ferdinand, în dreptul Restaurantului Ritz, respectiv spre colţul străzii Andrei Mureşan, a călcat şi a trecut cu camioneta peste evreul Maier Ignat, zis Naţi, în etate de 60 de ani, originar din oraşul Hunedoara, care după ce a fost accidentat a fost ridicat de susnumitul şofer şi transportat la infirmieria Divizionului. După 20 de minute accidentatul a decedat din cauza hemoragiei interne. Soldatul şofer Buciu Dumitru fiind cu Divizionul 4 gata de plecare la gară nu a putut fi reţinut. I s-a luat declaraţie în faţa delegatului Divizionului”, se arăta în nota informativă din 9 iulie 1942, păstrată la Arhivele Naţionale – Judeţul Hunedoara.

Pietonul a ales greşit direcţia

Şoferul a declarat că era grăbit, de aceea circula cu 30 de kilometri pe oră. „Când am ajuns pe Strada Regele Ferdinand, înainte de restaurantul lui Ritz, au apărut de pe strada Andrei Mureşan două persoane civile. Unul a luat-o în partea dreaptă şi unul în partea stângă. Am căutat să evit accidentul şi am luat-o spre stânga, astfel independent de voinţa mea am ajuns cu camionul pe trotuar şi am călcat pe persoana care fugea în stânga, care se numeşte Maier Ignat, zis Naţi. După ce s-a petrecut acest accdent de circulaţie am oprit, l-am luat în camion şi l-am transportat la infirmeria divizionului pentru a i se acorda îngrijiri”, relata şoferul. Bărbatul care a scăpat cu viaţă a declarat că autovehicolul i-a surprins în mijlocul străzii. „Eu am luat-o la fugă spre dreapta ca să nu fiu călcat de maşină, iar evreul Maier Ignat a luat-o spre stânga şi a fost ajuns călcat de camioneta amintită. Şoferul a claxonat, însă fiind distanţa mică şi cum camioneta avea vieză mare, nu am mai apucat să ne ferim la timp, a declarat Ienci Petru, hunedoreanul care a scăpat cu viaţă.

Nu a putut evita victima sinucigaşă

Un hunedorean care conducea un autobuz a relatat cum a provocat un accident mortal pe şoseaua Deva – Călan, în Băcia. O femeie cu handicap grav s-a aruncat în faţa maşinii.

„În momentul când m-am apropiat de bariera de calea ferată am văzut că femeia a vrut să mi se arunce în faţa roţii din dreapta şi înaintea maşinii şi văzând pericolul am virat la stânga cât am putut, însă am virat atât cât să nu lovesc maşina de baree barierei spre a nu produce un accident cu 15 oameni ce se aflau în ea. După ce am trecut mi s-a strigat de către oamenii din maşină că femeia pe care am depăşit-o s-a aruncat la roata din urmă pe dreapta şi a rămas călcată pe cap. Am oprit camionul şi a văzut femeia moartă, având capul fracturat”, a relatat şoferul Ioanid Ciprian, în nota informativă din 11 septembrie 1943.

Căzut din camionul scăpat de sub control

În 14 decembrie 1943, un camion care se îndrepta din Deva spre Orăştie, cu 30 - 35 de kilometri pe oră, potrivit şoferului, a fost scăpat de sub control, după ce frânele au cedat, iar volanul s-a blocat.

Camionul care transporta mai mulţi pasageri a ajuns într-o râpâ de pe marginea drumului, însă nu s-a răsturnat. În schimb, unul dintre pasageri a murit.

„Coborând şoferul cu însoţitorii săi din cabina maşinii au dat peste gardianul Ion Bătrâna, care era căzut la pământ cu faţa în sus, având o rană la cap şi care nu mai mişca, fiind mort. Acest gardian în realitate a stat în dosul cabinei şi este foarte probabil ca, la momentul când a observat coborârea vertiginoasă în prăpastie, a căutat să sară jos şi cu această ocazie din nebăgare de seamă s-a izbit de arborele pe lângă care a trecut maşina. S-a ales cu fracturarea completă în mai multe părţi a cutiei cranienne şi zdrobirea lobului stâng al creierului, fapt care a produs o hemoragie internă şi moartea instantanee”, informa Poliţia Deva, în 1944.

Accidente provocate de ruşi, clasate

Zeci de accidente în care au fost implicate maşini de armată, conduse de sovietici, au fost înregistrate pe teritoriul Hunedoarei, după 1944, când trupele sovieice au tranzitat judeţul Hunedoara.

Unele s-au soldat cu tragedii colective, însă de cele mai multe ori, dosarele erau clasate, pe motiv că şoferii vinovaţi nu erau identificaţi. Unul dintre cele mai grave s-a petrecut în comuna Aurel Vlaicu, în dimineaţa de 15 noiembrie 1944. Fruntaşul Ioan Maniuc dintr-un regiment al Armatei române, aflat la volanul unui camion care transporta 17 persoane spre Bucureşti s-a răsturnat într-un şanţ, în încercarea de a evita o maşină militară, aparţinând armatei sovietice.

„Cu toate semnalizările făcute de şoferul Maniuc Ioan, cu farul şi cu claxonul, nici nu s-a dat pe partea regulamentară, nici nu a micşorat viteza şi lumina. În situaţia aceasta, şoferul Maniuc Ioan, ca să evite o ciocnire cu maşina rusească, a virat la stânga, dându-şi seama că această manevră ar putea să răstoarne maşina. Şi cum şoseaua era udă maşina a derapat în şanţul din partea stângă. În cădere au fost prinşi sub bagaje şi omorâţi pe loc următorii: dr. Isăpescu Alaxandri, dr. Isăpescu Maria, Cârlig Ana şi Dan Liviu”, informa Parchetul Tribunalului Deva.

Şoferul maşinii sovietice a rămas neidentificat, iar militarul român a fost anchetat pentru omor fără voie. Dosarul a fost trimis spre soluţionare de către Parchetul din Deva către Parchetul Curţii Marţiale a Comandamentului 6 Teritorial Sibiu, în 7 decembrie 1944.

Şoferi neidetificaţi – dosar clasat

Într-un alt dosar, pentru care s-a solicitat clasarea se arătau următoarele: „În ziua de 6 noiembrie 1944, un camion al unei unităţi sovietice condus de şoferul Gavrilov, mergea din direcţia Orăştie spre Alba Iulia, având pe platformă şase ostaşi sovietici, patru civili şi trei butoaie de benzină. Aproape de podul peste râul Vinerea, la o curbă a şoselei camionul a întâlnit o coloană de maşini sovietice şi cum era în viteză, iar coloana nu respecta regula de a ţine dreapta, camionul a patinat, apoi s-a tamponat cu o maşină din coloana ce venea din direcţia opusă şi derapând spre dreapta, răsturnându-se. Butoaiele s-au rostogolit peste pasageri, omorând un civil şi rănind un civil şi patru militari ruşi”. Potrivit anchetatorilor, vina aparţinea ambilor şoferi implicaţi în accident, însă Parchetul din Deva a solicitat clasarea dosarului, deoarece niciunul dintre şoferi nu a putut fi identificat.

Şoferul a aşezat victima pe trotuar şi a plecat

Un proces verbal înregistrat de Parchet în 9 octombrie 1944, ora 12, de Comisariatul de Poliţie Orăştie prezenta accidentul mortal suferit de o adolescentă din Orăştie, lovită de un camion militar rus. „După comiterea accidentului, şoferul maşinii ruseşti care era îmbrăcat în uniformă militară a oprit maşina, a coborât şi luând-o pe accidentată de pe marginea drumului a aşezat-o pe trotuar, după care a plecat mai departe cu maşina”, relata o martoră, adăugând că nu reţinuse numărul maşinii. Părinţii fetei ucise nu au putut formula nicio pretenţie, întrucât maşina nu a putut fi identificată. „Cu toate investigaţiunile şi cercetările făcute de noi nu s-a putut identifica maşina militară rusă, acest fapt datorându-se marei treceri de circulaţiune militară rusă prin acest oraş şi faptului că accidentul s-a produs înspre marginea oraşului în timp ce autocamionul ieşea din oraş”, informa Parchetul Tribunalului Deva.

Îngheţat pe şosea

O notă informativă din 26 ianuarie 1942 relata moartea unui tânăr pe şoseaua Deva – Simeria, îngheţat de ger, după ce nu reuşise să se urce în sania stăpânului său. „În 24 ianuarie 1942, baiatul Mareu Grigorie a plecat cu stăpânul său anume Alexoi Adam din comuna Petreni la Deva cu sania, pentru a duce nişte grâu. În Deva şi-a manifestat dorinţa faţă de stăpânul său de a rămâne acolo pentru a-şi scoate acte de la Biroul de refugiaţi, pe care nu le avea. Plecat în oraş s-a înapoiat seara pe la ora 18. Când stăpânul său s-a urcat în căruţă, iar băiatul a rămas în urma căruţei, jos, stăpânul fără a se încredinţa dacă s-a urcat sau nu servitorul, a plecat cu sania, iar tocmai în Sântuhalm s-a dat jos din sanie şi acolo a observat lipsa servitorului. Băiatul, în ziua de 25 ianuarie 1942, la ora 8, a fost găsit pe şoseaua naţională Simeria – Deva, căzut în zăpadă, în nesimţire. A încetat din viaţă”, se arăta într-o notă informativă a Poliţiei Deva.


Vă recomandăm şi:

Viaţa de lux în mănăstirile din trecut: călugăriţe extravagante, în pas cu moda Parisului, stareţi acuzaţi că mângâiau tinerele enoriaşe

Viaţa luxoasă din mănăstirile mari şi extravaganţele călugărilor, dar şi comportamentul libertin al unor călugăriţe i-au uimit pe călătorii străini care au ajuns la mijlocul secolului al XIX-lea în ţările române. Diplomatul francez Eugene Poujade a oferit una dintre descrierile cele mai amănunţite a obicieurilor pitoreşti din aşezămintele religioase.

Cum i-au înfiorat înjurăturile românilor pe străini de-a lungul istoriei: „Vorbele lor sunt de-o obscenitate extremă“

Numeroşi străini care au vizitat ţările române de-a lungul timpului au rămas uimiţi de limbajul colorat al poporului, în care înjurăturile şi vorbele de ocară îşi găseau un loc obişnuit. Unii domnitori pedepseau aspru pe cei care blestemau, însă în cele mai multe cazuri trivilaităţile erau privite cu îngăduinţă.

Prigoana franciscanilor din Hunedoara anilor 1940: de ce erau urmăriţi la tot pasul şi cum a devenit mănăstirea lor un loc al întâlnirilor conspirative

O serie de documente vechi ale Poliţiei Deva, păstrare la Arhivele judeţului Hunedoara, prezintă cele mai tumultoase evenimente din istoria mănăstirii franciscane din localitate. În anii 1940, numeroşi preoţi şi călugări ai mănăstirii au fost urmăriţi pentru activităţi împotriva românilor din Hunedoara.

Studente la plajă în Sarmizegetusa anilor 1980: povestea fotografiilor fabuloase din capitala Daciei, în epoca lui Ceauşescu

Tinere care se plimbă aproape goale printre ruinele Sarmizegetusei Regia, corturi aşezate împrejurul sanctuarelor antice, blocuri de beton intercalate cu monumente din calcar şi andezit şi o atmosferă de sărbătoare. Astfel se prezenta vechea capitală a Regatului Dac în anii 1980, în imaginile rare realizate de Cornelius Ionescu.

Românii faimosului geolog Ignaz von Born, din secolul al XVIII-lea: „Mi s-a părut că mă aflu în împărăţia morţilor”

Ignaz von Born, unul dintre marii oameni de ştiinţă ai secolului ai XVIII-lea, a călătorit în Transilvania şi Banat în vara anului 1770, iar în urma trecerii prin ţinuturile Hunedoarei a lăsat posterităţii mărturii inedite despre viaţa localnicilor. Baronul născut în Transilvania, dar stabillit în Viena, se arăta uimit de bogăţia minelor de aur, de pedepsele crunte aplicate hoţilor în Deva şi de superstiţiile localnicilor.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările