Topul mărturiilor controversate despre Petru Groza. Amantele şi marea avere a burghezului pus în fruntea comuniştilor
0
Petru Groza a fost unul dintre cei mai puternici demnitari din secolul XX în România. Avocatul prosper a condus primul şef de guvern pro-sovietic din istoria României, fără a fi membru al Partidului Comunist Român, iar controversele legate de viaţa şi acţiunile sale au fost numeroase.
Petru Groza a deţinut cea mai importantă funcţie în primul guvern comunist al României, instaurat în 1945, cea de preşedinte al Consiliului de Miniştri. Sub conducerea guvernului său a avut loc abdicarea regelui Mihai şi transformarea regatului în Republica Populară Română, a fost deschis drumul României spre deceniile de comunism, dar a avut loc şi realipirea Ardealului de Nord României. Politicianul controversat a rămas în istorie şi prin numeroasele controverse care i-au conturat imaginea:
1 Din familie de preoţi, în fruntea regimului comunist
Născut în 1884 în Băcia, un sat de pe Valea Streiului, Petru Groza provenea dintr-o familie de preoţi cu o tradiţie îndelungată. „Cred că spiritul în care am fost crescut poate fi evocat prin aceste câteva cuvinte: m-am născut şi mi-am trăit copilăria în dangătul clopotelor de vecernie, în mirosul tămâiei şi gustul prescurei, la umbra turnului bisericii strămoşeşti”, afirma Petru Groza în memoriile sale, publicate în volumul „Adio lumii vechi” (2005).
2 Obsedat de originile dace
Petru Groza a fost în tinereţe ceea ce în prezent s-ar numi „dacopat”. Relata despre supărările pricinuite de cei care aduceau laude romanilor şi obişnuia să declare că ultimul său rege a fost Decebal. „Când sângele îmi clocotea mai fierbinte în vine, mi se părea uneori că sunt de origine dacă, fiind mereu revoltat contra cotropitorilor romani ai împăratului Traian, care au năvălit în Dacia Felix pentru a încălca drepturile poporului dac şi a împinge la moarte prin sinucidere pe Decebal şi întregul său stat major”. („Adio lumii vechi”)
3 A făcut bişniţă în tinereţe
Arhivele judeţului Hunedoara au păstrat un dosar penal din 1919, în care Petru Groza era audiat ca martor, şeful său fiind acuzat că l-a trimis să facă bişniţă. „Este la Sedria orfanală un diurnist cu numele de Petru Groza. Pe acesta Valer Condrea îl foloseşte în scopurile sale, astfel că atunci când a fost regele în Orăştie, în April a.c., l-a trimis să vândă tablouri, note pentru pian, cărţi etc. Groza a stat trei zile pe la Orăştie până a vândut marfa”. Petru Groza susţinea că şi-a vizitat mătuşa, iar cu ocazia aceasta Condrea l-a rugat dacă poate să vândă marfa în Orăştie, unde mulţimile l-au întâmpinat pe rege.
4 Amante şi tentative eşuate de căsătorie
Viaţa amoroasă a lui Petru Groza a fost tumultoasă. S-a căsătorit în anul 1916 cu Ana Moldovan, cu care a avut cinci copii: două fete şi trei băieţi. Înainte de căsătorie, Petru Groza a avut un copil din flori, pe Maria, în urma unei relaţii de scurtă durată cu o tânără unguroaică. Relata că şi-a cerut prima iubire în căsătorie, la terminarea liceului, dar a fost dat afară din casa părinţilor ei. A doua tentaivă de căsătorie a lui Petru Groza s-a consumat la fel de dramatic. O beţie cu prietenii şi o noapte petrecută în compania unei tinere sârboaice l-au făcut să nu mai ajungă în satul bănăţean unde urma să aibă loc nunta. „Îmi dau seama că acele zile au fost cele mai tragice ale existenţei mele. Am regretat adânc totul”, mărturisea acesta.
5 Afaceri controversate
Afacerile prospere ale lui Petru Groza l-au propulsat în topul magnaţilor din perioada interbelică. În anii 1920, Petru Groza a acţiuni majoritare în peste 45 de întreprinderi. A cumpărat fabrici, mine de aur, magazine, mori, a construit hoteluri şi a înfiinţat «institute de credit». Afacerile lui Petru Groza i-au adus şi procese penale. Arhivele Naţionale - Hunedoara păstrează dosarul în care magnatul, fost preşedinte al trustului minier „Topliţa, Măgura, Concordia“, societate care deţinea mai multe mine de aur din Transilvania, a fost acuzat de falsuri economice grave.
6 Jefuit de ostaşii sovietici
Moşia din satul Băcia a lui Petru Groza nu a fost cruţată de trupele sovietice care au trecut în toamna anului 1944 pe Valea Streiului, spre frontul de luptă din Vest, arată notele păstrate la Arhive. „Urmare a raportului nostru secret din 13 septembrie 1944, referitor la abuzurile săvârşite de trupele sovietice de pe teritoriul judeţului Hunedoara, am onoarea a raporta că din 13 septembrie 1944 şi până în prezent, trupele sovietice au mai comis următoarele abuzuri: de la Petru Groza, fost ministru, au luat un cal şi mai multe obiecte de lingerie”, informa Legiunea de Jandarmi. Alţi săteni au fost mai puţin norocoşi ca demnitarul, unii plătind cu viaţa pentru că s-au opus jafurilor.
7 Privit cu suspiciune de americani
Presa occidentală s-a mirat alegerea „burghezului” Petru Groza în martie 1945, în fruntea primului Guvern Comunist al României. „Groza este orice altceva decât un proletar. E ceea ce sovieticii ar numi kulak – un fermier prosper. A fost între timp şi bancher, industriaş şi proprietar de hotel. Şi nu e membru al Partidului Comunist. Este genul de om pe care sovieticii l-ar exila inevitabil în Siberia. Şi totuşi conduce un guvern comunist”, era caracterizat Petru Groza, de marile ziare americane ale vremii.
8 În glorie după alipirea Ardealului de Nord
Note secrete ale NKVD şi NKGB din 1945, declasificate în ultimii ani arătau simpatia de care s-ar fi bucurat acesta după alipirea Ardealului de Nord României. „Potrivit informaţiilor agenţilor noştri: Sărbătoarea inaugurării administraţiei române în Transilvania de Nord la Cluj, pe 13 martie, a avut un succes deosebit. Cluj nu a văzut niciodată o astfel de sărbătoare publică grandioasă. Toate straturile populaţiei din oraş şi din mediul rural au luat parte activ la manifestări, care au fost organizate în piaţa centrală după parada militară (peste 100 mii de persoane au luat parte la miting). Din punct de vedere politic, susţinătorii Frontului Naţional-Democrat şi ai guvernului lui Petre Groza au obţinut un mare succes în această zi. Ataşarea Transilvaniei de Nord la România a făcut o impresie deosebită muncitorilor, tinerilor industriali şi universitari, ţăranilor din Transilvania de Nord şi, de asemenea, asupra micii burghezii. Numai reprezentanţii industrializanţilor, finanţatorilor şi marilor comercianţi se află într-o stare de anxietate”, se arăta în documentul publicat pe site-ul Arhivei Digitale – Wilson Center.
9 Bancul despre Petru Groza
Arhivele Naţionale din judeţul Hunedoara păstrează o serie de dosare penale în care au fost anchetaţi primii opozanţi ai regimului comunist după 1945. Cei care spuneau bancuri despre Petru Groza erau arestaţi. „Învinuitul Nistor Sabin a venit la mine acasă, cam ameţit de băutură, şi mi-a spus o poveste, pe care o auzise şi el. Anume că o femeie a născut trei copii, doi băieţi şi o fată, şi le-a pus numele de Stalin, Petru şi Ţara. La botez, fiind invitat ca naş domnul prim-ministru dr. Petru Groza, domnia sa a trimis un delegat ca să-l reprezinte şi să ducă darurile obişnuite. Acest reprezentant a întrebat ce fac copiii şi femeia a răspuns Ţara plânge, Stalin suge şi Petru doarme”, se arăta într-un denunţ, păstrat la arhive.
10 Vila lui Petru Groza
Una dintre cele mai reprezentative clădiri din Deva a fost construită de Petru Groza în anii 1920, la poalele Cetăţii, în parcul din centrul istoric al municipiului. Proiectantul ei a fost celebrul arhitect interbelic Horia Creangă, nepotul scriitorului Ion Creangă. Reşedinţa familiei Groza din Deva a considerată o construcţie de avangardă, reprezentativă pentru stilul cubist. Potrivit istoricilor, aici Petru Groza îşi petrecea iernile, iar printre oaspeţii săi de seamă au fost Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Nicolae Iorga, Ion Minulescu, Ion Agârbiceanu, Victor Eftimiu, episcopul (viitor patriarh) Teoctist, Patriarhul Justinian, Iuliu Maniu şi regina mamă Elena.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Două fotografii vechi de peste şapte decenii, păstrate la Arhive, oferă detalii mai puţin cunoscute despre dezastrele celui De-al Doilea Război Mondial. Imaginile arată urmările unui raid aerian din toamna anului 1944, soldat cu nouă morţi şi patru răniţi.
O scrisoare rară, expediată de o tânără îndrăgostită de un fost prizonier sovietic, Vladimir, fugar spre frontul de vest al ţării în toamna anului 1944, a fost descoperită în arhivele Hunedoarei. Scrisoarea unică oferă detalii mai puţin ştiute despre anii tulburi ai războiului mondial şi despre dramele sale.
Detalii mai puţin ştiute despre ororile comise de ostaşii sovietici care au tranzitat Hunedoara în toamna anului 1944 au fost păstrate la arhive. Cel mai cumplit caz a fost masacrul din Sulighete, petrecut după ce un soldat care pornise la jefuit prin sat a fost lovit şi dezarmat de un localnic, căruia îi împuşcase porcul.
O crimă înfiorătoare comisă asupra unei femei, de doi ostaşi sovietici, a fost pedepsită într-un mod neobişnuit pentru toamna anului 1944, când Armata Roşie se afla în trecere prin judeţul Hunedoara. Arhivele naţionale păstrează detalii despre deznodământul celor doi tanchişti care au ucis o localnică pentru că a refuzat să fie siluită, diferit de al multor altor soldaţi anchetaţi pentru crimele săvârşite.
Bancul interzis de comunişti pentru care românii erau trimişi în închisoare
Bancurile considerate "de prost gust" la mijlocul anilor 1940, după instaurarea regimului comunist, au trimis o mulţime de oameni în închisoare. Rechizitoriile păstrate la Arhivele Naţionale arată cum erau oprimaţi cei care se opuneau noului sistem. chiar şi verbal.
Se încarcă comentariile...
