Topul kitsch-urilor din Hunedoara: palatele din Pipera, clona Mesei tăcerii şi clădirea fantomă din Parcul Tineretului

Turiştii opresc în dreptul palatelor kitsch pentru a le fotografia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Cartierul Pipera, al palatelor cu turnuleţe din Hunedoara, clonele nereuşite ale operelor lui Constantin Brâncuşi, Masa tăcerii şi Poarta sărutului, aflate într-un parc din Uricani, clădirea fantomă din Parcul Corvin al Hunedoarei ocupă primele locuri într-un top al kitschurilor din judeţul Hunedoara.

Turiştii care ajung în Hunedoara se izbesc aproape inevitabil de imaginea unui cartier de palate cu turnuleţe, pe care romii l-au denumit „Pipera”.

În vreme ce localnicii s-au obişnuit cu zecile de vile colorate, cu acoperişuri metalice înzorzonate, pe care proprietarii şi-au scris numele, turiştii străini pot fi văzuţi deseori oprind autoturismele pe marginea şoselei, pentru a face fotografii zonei pestriţe de la intrarea în municipiu.

Palatele din „Pipera de Hunedoara” au ajuns vedete în presa britanică, iar autorităţile locale vor să interzică ridicarea lor, sub forma care le-a făcut celebre. Însă în cartierul de la marginea Hunedoarei, nu kitschul deranjează cel mai adesea, ci faptul că multe dintre construcţii au fost ridicate ilegal. „Sunt construcţii ilegale, pe terenuri pe care ei nu au fost proprietari. Când ridici o construcţie pe terenul altuia, fără să ai niciun drept, eşti constructor de rea credinţă, iar prima şi cea mai importantă măsură este restabilirea proprietăţii, adică dărâmarea construcţiei. De ce nu se pun în aplicare aceste măsuri. Dacă orice cetăţean îşi modifică fereastra la bloc este amendat, dar acolo sunt 30 de construcţii ilegale şi nu se întâmplă nimic”, s-a plans recent Constantin Rusu, consilier local.

Clonele operelor lui Brâncuşi, din Uricani
Într-un parc din Uricani, administraţia locală a amplasat clonele a două dintre operele celebre ale sculptorului Constantin Brâncuşi: Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului. Iniţiativa din urmă cu şase ani a Primăriei Uricani a stârnit un scandal imens, după ce o Societatea de gestiune colectivă a drepturilor de autor in domeniul artelor a solicitat autorităţilor din localitate distrugerea monumentelor kitsch.

Autorităţile din Uricani nu au cedat insistenţelor ca aceste „clone” din marmură, pentru care primăria a cheltuit 50.000 de lei, să fie înlăturate. „Este o masă cu scaune rotunde în jurul ei, este şi o poartă, e adevărat, dar nu sunt la fel ca cele de la Târgu-Jiu. Dacă cineva consideră că seamănă cu acestea tot nu aş vedea problema pentru că ar fi o reclamă gratuită pentru cele originale, cele făcute de Brâncuşi la Târgu-Jiu. În fond, eu l-am adus pe Brâncuşi mai aproape de locuitorii din Uricani, zonă în care a fost realizată şi Coloana Infinitului”, se lăuda anul trecut primarul Dănuţ Buhăescu. Mai mult, în Uricani a mai fost inaugurat un monument care a stârnit rumoare: circa 300.000 de lei au fost cheltuiţi de primărie pentru construirea şi amenajarea unui monument denumit „Poarta de intrare în Retezat”, reprezentat de trei „ţepe”, după cum le caracterizează localnicii.

Clădirea fantomă din Hunedoara
O clădire ridicată cu încălcarea flagrantă a legii, începând cu anul 2006, a cărei construcţie a rămas nefinalizată, sluţeşte imaginea unuia dintre cele mai vechi parcuri din municipiul Hunedoara. Imobilul din mijlocul Parcului Corvin, plănuit a fi un complex de agrement, cu pizzerii şi baruri, s-a transformat într-un bloc fantomă, cu două etaje, ale căror ferestre sunt cu toate sparte, cu pereţii mâzgăliţi de grafitii, înconjurat de gunoaie şi abandonat. “Pur şi simplu, au stricat jumătate din Parcul Corvin, construind o asemenea clădire”, se plânge Ioan Vilean, un pensionar din localitate. Legea nu mai permite astfel de construcţii în parcuri, însă nici administraţia locală nu a luat până în prezent vreo decizie privind situaţia ruinei care nu îşi găseşte locul în peisajul celui mai vechi parc al municipiului.

Vă recomandăm şi:

Povestea omului care a ctitorit palatul administrativ din Hunedoara, sfârşită în temniţele regimului comunist         

Constantin Bursan este comemorat astăzi în Hunedoara, la 125 de ani de la naşterea lui. Considerat un mecena interbelic, omul care a sprijinit financiar construcţia mai multor biserici din Hunedoara, dar şi a palatului administrativ din centrul vechi al municipiului, actualul sediu al primăriei, Bursan a avut un destin tragic.

Povestea celei mai urâte clădiri din Hunedoara: ruina construită ilegal care a stricat înfăţişarea Parcului Corvin

O clădire ridicată cu încălcarea flagrantă a legii, începând cu anul 2006, a cărei construcţie a rămas nefinalizată, sluţeşte imaginea unuia dintre cele mai vechi parcuri din municipiul Hunedoara.

Incredibila poveste a lui Franz Nopcea: savantul excentric până la ultimul glonţ          

Ultimul baron din clanul Nopcea (Noapte) s-a născut în Deva în 1877 şi a stăpânit, până spre sfârşitul vieţii, mai multe conace din Ţara Haţegului. Aventurierul Franz Nopcea a fost nepot al celebrului „Faţă Neagră”, un nobil ardelean bogat, subiect al unei legende potrivit căreia noaptea se deghiza şi devenea jefuitor la drumul mare.