Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cetatea Colţ. Foto: Daniel Guţă
Cetatea Colţ. Foto: Daniel Guţă

O mulţime de monumente istorice faimoase din judeţul Hunedoara nu au mai fost îngrijite şi restaurate de mai multe decenii.

O mulţime de monumente istorice din judeţul Hunedoara au rămas „ale nimănui”.

VIDEO CU FURNALUL DE LA GOVAJDIA

VIDEO - BISERICA RUINATĂ

Autorităţile nu s-au preocupat de situaţia lor, înrăutăţită de-a lungul timpului, nu au fost mai fost reabilitate şi îngrijite, iar deşi puteau deveni atracţii turistice, datorită unicităţii şi istoriei lor, unele au fost lăsate pradă distrugerii.

Misterul neelucidat de pe fundul Lacului Cinciş. Aici s-ar fi aflat mormântul mamei lui Ioan de Hunedoara

Fenomenul care schimbă faţa celei mai enigmatice biserici din România, ridicată pe ruinele unui templu roman VIDEO

Cum au ajuns zeii antici în cele mai vechi biserici ale românilor, bijuteriile de piatră din Ţara Haţegului VIDEO

Adevarul.ro prezintă câteva dintre cele mai faimoase „monumente ale nimănui” din Hunedoara.

Feţele Albe – cetatea zeiţelor dace, rămasă a nimănui

Cetatea dacică Feţele Albe, considerată de unii istorici un fost cartier al Sarmizegetusei Regia, se află în vecinătatea capitalei dacilor din Munţii Orăştiei. A fost distrusă şi incendiată de romani în timpul războaielor de la începutul secolului al doilea, însă ruinele sale au rămas atractive pentru cei care ajung în ţinutul dacilor.

GALERIE FOTO DE LA FEŢELE ALBE

VIDEO Feţele Albe, situl dacic distrus de români. Sex şi ritualuri bizare în ruinele de lângă Sarmizegetusa Regia


Adesea, pot fi văzute aici urmările ritualurilor la care participă grupuri de meditaţie şi religioase: candele, flori, talismane, fructe aduse ca ofrande, temple improvizate din blocurile antice rămân în urma oaspeţilor săi. În 2018, un incendiu de vegetaţie care ar fi fost produs tocmai din cauza unor candele uitate în frunzişul care acoperea monumentul a calcinarea şi sfărmarea mai multor vestigii antice.



Acoperită aproape în totalitate de pădure, Feţele Albe a cuprins, în cele aproape trei secole de existenţă, zeci de locuinţe şi cel puţin două temple, dar şi un sistem de captare a apei prin conducte. Conform unei legende aici ar fi fost locul unde trăiau preotesele zeiţei Bendis (cunoscută ca sau confundată cu Artemis, Luna sau Diana) – divinitatea nopţii, a incantaţiilor şi a farmecelor. La Feţele Albe se văd urmele templelor şi ale altarelor mistuite în Antichitate.

cetatea dacica fetele albe



În ciuda importanţei sale, situl a rămas al nimănui. Nici Consiliul Judeţean Hunedoara nu l-a vrut, deşi ar fi putut solicita preluarea sa în administrare, împreună cu Sarmizegetusa Regia şi cu alte patru cetăţi dacice din judeţul Munţii Şureanu – situri UNESCO. Feţele Albe a rămas un loc vulnerabil în faţa distrugerilor, afectat de turişti, de căutătorii de comori şi de copacii prăbuşiţi.

Micia – pagusul roman cu amfiteatru şi terme, părăsită pe malul Mureşului

La fel ca „moştenirea” dacică, monumentele romane împânzesc întreg judeţul Hunedoara. Ruinele primului oraş înfiinţat de romani în Dacia pot fi vizitate la Sarmizegetusa, lângă Haţeg. Rămăşiţele a zeci de villae rustica împânzesc văile Streiului, Mureşului şi Ţara Haţegului.

Misterul amfiteatrului de la Micia, arena de pe malul Mureşului unde luptau gladiatorii şi sălbăticiunile VIDEO

VIDEO Micia, oraşul antic plin de enigme, aflat în atenţia UNESCO, dar lăsat de izbelişte de români

În munţii Metaliferi, s-au păstrat urme ale unor exploatări aurifere antice, cea mai importantă dintre ele fiind Treptele Romane. Aquae Călan şi Germisara – două dintre cele trei staţiuni termale păstrate din vremea romanilor pe actualul teritoriu al României (a treia era Herculane), sectoare bine conservate ale drumurilor romane şi  numeroase castre folosite de romani ca tabere de război sau pentru apărarea drumurilor imperiale şi aşezărilor strategice se află în judeţul Hunedoara.


Ruinele Miciei. ADEVĂRUL.

Investiţiile în restaurarea şi îngrijirea lor au lipsit aproape complet în ultimii ani, în timp ce numeroase vestigii valoroase au dispărut din situri. Micia, un fost „pagus” (comună) antic, înfiinţat pe malul Mureşului, la zece kilometri de Deva se numără printre monumentele cele mai neglijate de-a lungul timpului, din judeţul Hunedoara.

Fosta localitate de frontieră a Daciei romane se întindea pe circa 25 de hectare în Antichitate. Teritoriul ei a fost redusodată cu construcţia Termocentralei Mintia, a magistralei feroviare şi a gospodăriilor localnicilor din Mintia. În Micia, au rămas conservate câteva monumente importante, ca termele de pe malul Mureşului şi amfiteatrul antic. Aşezarea şi castrul ei, importante în Antichitate pentru că se aflau pe una dintre rutele principale spre centrul Transilvaniei, au fost propuse în ultimii ani pentru a face parte din patrimoniul mondial cultural UNESCO, alături de mai multe foste situri aflate la frontierele Imperiului Roman.

micia foto daniel guta adevarul

Ruinele Miciei au fost uitate de autorităţi, nu există nici măcar un indicator spre aşezare, în timp ce căutătorii de comori le-au scormonit frecvent, distrugând sau făcând să dispară vestigii preţioase. O parte a terenurilor Miciei a fost folosită în agricultură, iar arăturile scot la iveală nenumărate cioburi şi cărămizi din construcţiile antice.

De ce nu a putut fi reabilitată Cetatea medievală Colţ

Cetatea Colţ oferă oaspeţilor săi ocazia de a vedea un monument medieval în întreaga lui splendoare, o fortreaţă veche de şapte secole şi ruinată de peste două secole, care şi-a păstrat autenticitatea.

Colţii de piatră de la porţile Retezatului. Splendoarea defileurilor care se afundă în munţi VIDEO

Comorile medievale ale Ţării Haţegului: cele mai vechi biserici de piatră şi castele făcute de cneji VIDEO

Aşezarea se află la 20 de kilometri de Haţeg, la intrarea în defileului Râuşorului, pe un versant stâncos şi abrupt care se ridică deasupra şoselei de la poalele Retezatului. Cetatea Colţ a fost ridicată de faimoasa familie a Cândeştilor, despre care istoricii români susţin că în secolul al XV-lea a fost înnobilată şi recompensată cu proprietăţi numeroase, pentru sprijinul acordat lui Ioan de Hunedoara în campaniile militare.


Zona cetăţii Colţ. VIDEO: ADEVĂRUL


La poalele cetăţii medievale a fost construită între anii 1310 şi 1315 biserica de piatră Colţ. Spre deosebire de aşezământul religios, cetatea nu a putut fi restaurată. Flavius Dilertea, primarul din Râu de Mori, susţine că pădurea şi terenul din împrejurimile castelului medieval aparţin comunei, dar situaţia juridică a monumentului istoric nu a fost clarificată până în prezent.


Cetatea Colţ.

Cel mai vechi furnal, lăsat de izbelişte

Furnalul de la Govăjdia a fost construit între anii 1806 şi 1810 pe amplasamentul unui fost atelier de fier din Evul Mediu. La sfârşitul secolului al XIX-lea, furnalul, alimentat cu minereu de fier de la vechile mine din Munţii Poiana Ruscă, producea anual peste 8.000 de tone de fontă cenuşie.

Clădire unică în România, în stare critică. Imaginile aeriene arată dezastrul care a cuprins monumentul VIDEO

Blocul-fantomă din valea ruinelor. Cum arată acum fostul mare centru industrial de lângă Hunedoara VIDEO


Şi-a încetat activitatea în jurul anului 1924, iar în Al Doilea Război Mondial a fost dezafectat parţial, de teama localnicilor ca zona să nu fie bombardată. De atunci clădirea veche de două secole a rămas una dintre atracţiile turistice din împrejurimile Hunedoarei.

Monumentul istoric este unic în România şi reprezintă unul dintre cele mai vechi furnale cu turnare în flux continuu de producţie care pot fi vizitate în Europa.


Furnalul de la Govăjdia. ADEVĂRUL
 

Cu timpul, din cauza lipsei măsurilor de conservare şi a îngrijirii, clădirea furnalului şi cuptorul au ajuns într-o stare avansată de degradare. Bucăţi de cărămidă şi tencuială se desprind la fiecare atingere mai apăsată din pereţii Furnalului de la Govâjdia.

Cărămizile şi tencuiala se desprind din zidurile sale la cea mai mică atingere, din cauza vechimii construcţiei, cuprinsă de mucegai şi umezeală. Cuptorul a devenit o groapă de gunoi, iar printre crăpăturile sale cresc buruienile.

O suprafaţă mare din acoperiş lipseşte, fiind smulsă de vânt şi distrusă de furtuni. Hornul cuptorului a rămas şi el fără învelitoare, iar apele pluviale băltesc în interior. Rugina a cuprins şi a distrus parţial piesele de fier rămase în structura furnalului, iar în curtea acestuia, o fostă clădire administativă s-a prăbuşit complet.

Autorităţile din Ghelari au încercat de-a lungul timpului să acceseze fonduri pentru reabilitarea monumentului, însă nu au reuşit.


Furnalul de la Govăjdia. ADEVĂRUL

Pentru mai mulţi ani, situaţia funciară a imobilului a fost neclară, zona fiind la limita comunelor Ghelari şi Lelese.

În ultimii trei ani, furnalul a fost înscris pe lista celor aproape 100 de monumente istorice, cuprinse în Programul Naţional de Restaurare, derulat de Institutul Naţional al Patrimoniului. Furnalul de la Govăjdia are nevoie de lucrări de restaurare şi consolidare, însă a rămas pe lista de aşteptare, nefiind alocate fonduri pentru realizarea lor.

furnal govajdia foro daniel guta adevarul

Biserica Mariei Tereza, ruina de pe malul Cincişului

Biserica din fostul sat Baia Craiului a fost cea mai impunătoare dintre aşezămintele romano-catolice aflate în regiunea minieră. Se spune că ar fi fost ctitorită chiar de împărăteasa Maria Tereza (1717 – 1780).

Misterul neelucidat de pe fundul Lacului Cinciş. Aici s-ar fi aflat mormântul mamei lui Ioan de Hunedoara

Villa rustica şi necropola antică de pe malul Lacului Cinciş. Secretele marilor descoperiri din ţinutul minelor dacice 

Ruinele sale pot fi văzute la coada Lacului Cinciş, unde râul Cerna se strecoară printre versanţi şi se revarsă în lacul de acumulare. Biserica şi-a încetat funcţionalitatea la începutul anilor ´60, când a fost construit barajul Cinciş, aflat la zece kilometri de Hunedoara. Atunci, mai multe sate din Ţinutul Pădurenilor au fost înghiţite de ape.


Lacul Cinciş, martie 2022. ADEVĂRUL

În primele decenii după amenajarea lacului de acumulare, în faţa bisericii din Baia Craiului turiştii puteau ajunge cu vaporaşul şi chiar puteau intra în interiorul acesteia cu bărcile. Anii secetoşi, acumulările de nămol şi aluviuni au făcut însă ca apa să nu mai ajungă în prezent la biserica abandonată pe mal.

laculcincis foto daniel guta


Zona bisericii de pe malul Lacului CInciş. ADEVĂRUL


Ruinele au rămas o atracţie pentru amatorii de fotografii, care se opresc pentru a le admira de pe malul opus al lacului sau se încumetă să ajungă pe jos, la ele, traversând pădurea. Interiorul bisericii a rămas pustiu, plafonul e acoperit de moloz şi vegetaţie, iar acoperişul s-a prăbuşit.

Doar turla bisericii este mai puţin afectată de ruinare. În vecinătatea aşezământului, câteva morminte vechi au fost şi ele devastate, în timp ce pădurea şi mâlul au cuprins ruinele unui atelier metalurgic, ale unor case şi a unei biserici ortodoxe.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Blestemul bisericii scufundate în Lacul Cinciş. „Vara, din cauza secetei, turla ei rămânea deasupra apei”

FOTO Florile magice rare din cetăţile dacice. Locurile tainice unde cresc iarba fiarelor şi mătrăguna

VIDEO Măgura Călanului, marea carieră antică de piatră. Ce s-a ales de „punctul zero al cetăţilor dacice”

VIDEO „Palatele” cetăţii dacice Costeşti, în şantier. Lucrări de conservare la cele două vestigii antice

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite