Tinerele dezbrăcate şi umorul deocheat în ziarele din 1990: cum au şocat primele „tabloide” ale Hunedoarei
0Fotografiile ce înfăţişau tinere cu sânii dezveliţi, caricaturile cu tentă sexuală şi umorul deocheat au adus, la doar câteva săptămâni după evenimentele din decembrie 1989 o adevărată revoluţie în presa locală din Hunedoara. Reţeta de succes adoptată rapid de unele dintre publicaţii a adus cozi interminabile la tarabele unde acestea se vindeau.
Multe dintre ziarele locale apărute în primele zile ale anului 1990 în Hunedoara au oferit cititorilor adevărate şocuri faţă de conţinutul sobru al presei aflate sub regimul comunist. Tinerele sexy cu sânii dezveliţi şi caricaturile cu tentă sexuală, alăturate unor dezvăluiri despre fenomene şi evenimente stranii făceau deliciul cititorilor.
Imagini cum a fost cea a unei tinere dezbrăcate, însoţită de explicaţia „Vreţi să spuneţi că din cauza mea nu a dat faliment Călăuza? Vă înşelaţi amarnic. Chiar şi eu o citesc cu plăcere”, erau o partea reţetei de succes a multor publicaţii din Hunedoara anului 1990.
Fotografia de pe prima pagină a ziarului Călăuza, înfiinţat în 1 februarie 1990, concura cu cea a unei tinere voluptoase, cu sânii dezveliţi, publicată în februarie 1990 în cotidianul hunedorean „Cuvântul liber”, având explicaţia: „Când vom găsi în comerţ sutiene pentru toate mărimile”.
Imaginea tinerei provocatoare a fost savurată de cititori, care nu au întârziat cu scrisorile adresate redacţiei. „După publicarea în caleidoscopul duminical a fotografiei în care ...era criticată absenţa din comerţ a sutienelor de toate mărimile, am primit la redacţie reclamaţia de mai jos: Oare cei de la redacţie ştiu că nu se găsesc nici chiloţi?”, informa, în numărul ulterior, „Cuvântul Liber”.
Caricaturile cu tentă sexuală făceau şi ele parte din reţeta de succes a publicaţiilor locale din 1990. „Noi nu ne vindem ţara”, era mesajul scris deasupra schiţei care înfăţişa trei prostituate dezgolite, publicat în Weekend magazin. Umorul deocheat era nelipsit din presa locală din Hunedoara anilor 1990, într-o vreme în care chioşcurile de ziare erau asaltate de cititori.
Vă recomandăm şi:
Supuse faţă de soţii lor şi binevoitoare faţă de străini, îmbrăcate simplu şi curat, româncele din secolul al XVIII-lea îi impresionau prin frumuseţea şi hărnicia lor pe străinii care au călătorit în Transilvania, Moldova şi Muntenia. O serie de mărturii arată felul de viaţă al tinerelor românce.
Beatrice de Frangepan a fost considerată una dintre cele mai frumoase şi bogate prinţese din Regatul Ungar. În ciuda frumuseţii cu care a fost binecuvântată, viaţa moştenitoarei Castelului Corvinilor a fost o înşiruire de drame care au culminat cu moartea soţului ei şi a celor doi copii, ultimii urmaşi ai familei Corvinilor.
Oraşele româneşti erau aşezate în ţinuturi bogate, locuite de oameni harnici şi milostivi şi femei frumoase. Astfel erau descrise, în secolul al XVII-lea, cele mai multe dintre aşezările de pe teritoriul României, vizitate de istoricul turc Evliya Celebi.