Tezaure antice valoroase recuperate de la patru vânători de comori din Cehia, care au vandalizat cetăţile dacice

Tezaure antice valoroase recuperate de la patru vânători de comori din Cehia, care au vandalizat cetăţile dacice

Obiecte antice recuperate.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a identificat presupuşii căutători de comori, care au vandalizat, în cursul anului trecut, trei cetăţi dacice din Munţii Orăştiei. Au fost recuperate mai multe tezaure antice din argint, cupru, bronz şi fier, dar şi un fragment dintr-un scut regal din Piatra Roşie.

Comori antice impresionante care ar fi fost descoperite şi sustrase ilegal, din siturile arheologice ale cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, au ajuns în Cehia.

Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat, în perioada 11-14.04.2016, prin cooperare judiciară internaţională cu autorităţile competente din Republica Cehă, mai multe loturi de bunuri arheologice dacice, din argint, cupru, bronz şi fier, precum şi loturi monetare din argint şi bronz. Acestea reprezintă tezaurele sustrase de un grup de cetăţeni cehi, din rezervaţia arheologică a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, monumente UNESCO, bunuri ulterior exportate ilegal şi puse în urmărire prin INTERPOL.

„Prin ordonanţa din 02.12.2015 s-a dispus continuarea şi extinderea  urmăririi penale faţă de 4 suspecţi, cetăţeni cehi, identificaţi după ample investigaţii, pentru săvârşirea infracţiunilor privind: accesul cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic fără autorizaţie, furt calificat, distrugere, efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile arheologice, în absenţa certificatului de descărcare de sarcină arheologică. Conform stării de fapt reţinute, în perioada 12-20.09.2015 cei 4 suspecţi, utilizând autoturisme de teren şi 6 echipamente de detecţie au efectuat detecţii neautorizate şi au sustras din siturile arheologice ale cetăţilor dacice, loturi de artefacte susceptibile a face parte din patrimoniul cultural naţional, producând distrugerea stratigrafiei arheologice a monumentelor istorice de la Piatra Roşie, Costeşti, Blidaru şi Băniţa, jud. Hunedoara”, a informat PCA Alba.

Percheziţii în Cehia
Au avut loc mai multe percheziţii la domiciliile suspecţilor din Republica Cehă, la care au asistat ofiţeri specialişti ai Poliţiei Române, respectiv ai I.P.J Hunedoara.

„Tezaurele identificate la locuinţele suspecţilor reprezintă loturi eterogene de bunuri antice, majoritatea de factură dacică, dar şi importuri din lumea greco-romană, precum şi 6 detectoare  de metale, de diverse mărci şi tipuri. Remarcabile sunt monedele din argint, imitaţii dacice de tetradrahme greceşti, dar şi de denari republicani, un fragment din scuturile regale din fier (al căror context de păstrare a fost identificat la cetatea de la Piatra Roşie), diverse arme şi unelte, piese de podoabă, obiecte de uz casnic, ţinte din fier ornamentate, fragmente de vase din bronz importate din lumea romană, elemente de decor decorativ, piese cu destinaţie cultică, piese de harnaşament şi de echipament militar etc”, a informat PCA Alba.


Conform primelor evaluări de specialitate toate artefactele studiate, sunt obiecte de podoabă din argint şi bronz – inele, paftale de centură, pandantive, cuţite, vârfuri de suliţe – sunt autentice şi specifice culturii dacice din secolele II a.Chr – I p. Chr. Provenienţa lor este din Transilvania, mai precis din arealul de sud-vest al acesteia, al cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Majoritatea pieselor prezintă depuneri de sol şi oxid de fier, ceea ce constituie dovada faptului că au fost extrase din sit. Piesele analizate aparţin cu siguranţă unor tezaure care au fost dezmembrate de către descoperitori. Obiectele sunt în curs de examinare, aparţin Patrimoniului Cultural Naţional, categoriile Tezaur şi Fond.


Cehii au vandalizat cetăţile dacice

La sfârşitul lunii septembrie a anului trecut, circa 20 de gropi săpate, cel mai probabil, de căutători de comori, au fost descoperite în incinta cetăţii dacice Blidaru din Munţii Orăştiei. „La faţa locului s-au deplasat poliţiştii de la Compartimentul pentru protejarea patrimoniului cultural naţional, pentru a efectua cercetările. Din primele informaţii pe care le avem, s-a stabilit că modul de operare este acelaşi ca în cazul cetăţii Costeşti”, informa Laura Bradu, de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Hunedoara.

În aceeaşi perioadă, aproape 40 de gropi au fost descoperite în incinta cetăţii antice de la Costeşti, monument UNESCO. Şi aşezarea antică Piatra Roşie a devenit, la fel ca Blidaru şi Costeşti, ţinta unor presupuşi căutători de comori. Mai multe gropi săpate ilegal, probabil în urma detecţiilor de metale, au fost descoperite, iar poliţiştii fac cercetări pentru a-i identifica pe autorii infracţiunilor.

La începutul lunii octombrie, peste 20 de unelte dacice au fost descoperite în apropiere de Sarmizegetusa Regia, dar în afara sitului UNESCO, de jandarmii care patrulau în zonă. În 8 octombrie, la o zi după eveniment, Inspectoratul de Jandami al Judeţului Hunedoara a informat că piesele, unele pe jumătate îngropate, altele acoperite doar de frunze, au fost scoase la iveală datorită ploilor. "Obiectele au fost descoperite de jandarmii montani aflaţi în misiune, în zona cetăţilor dacice din munţii Orăştiei. Obiectele se aflau la vedere, pe suprafaţa solului sau parţial în sol, în zona Drumului Dacic - Valea Albă. În zona respectivă nu existau urme de săpături. Cel mai probabil, piesele metalice au ieşit la suprafaţă ca urmare a eroziunii solului în urma fenomenelor naturale", a informat Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Hunedoara.

Reprezentanţii Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice susţineau că ipoteza lansată de IJJ Hunedoara şi sprijinită de Direcţia Judeţeană de Cultură Hunedoara ar fi fost falsă.

„În data de 7 octombrie 2015 de la postul de jandarmi montani Grădiştea de Munte se semnalează că lucrătorii acestei formaţii, în patrulare, au ajuns la locul gropii şi au descoperit  în proximitatea ei mai multe obiecte de fier susceptibile a face parte din categoria artefactelor antice, unele adunate într-o grămadă la 3 metri de groapă, altele risipite pe o rază de aproximativ 6-7 metri, toate la vedere, neacoperite de frunze sau de vegetaţie căzută. Din constatările la faţa locului făcute de către arheologi reiese că este foarte puţin probabil ca intemperiile sau eroziunea solului să fi fost factorii determinanţi al descoperirii pieselor, înclinându-se mai degrabă spre o acţiune voluntară, recentă, făcută de mâna omului, în preajma unei gropi care a făcut obiectul unor cercetări judiciare şi de specialitate. În opinia specialiştilor expunerea lor la aer este de dată recentă, până în momentul scoaterii lor la vedere ele putând fi depozitate, ascunse şi camuflate în scorburi sau acoperite de frunze în strat gros", au informat reprezentanţii Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice instituţia subordonată Consiliului Judeţean Hunedoara.

 

Cetăţile dacice, situri UNESCO

Costeşti, Blidaru şi Piatra Roşie, împreună cu Sarmizegetusa Regia, cetatea Căpâlna şi cetatea Băniţa au fost incluse din anul 1999 în patrimoniul UNESCO, din următoarele considerente: cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice. Cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos. Cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa. Dintre cele şase cetăţi recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în judeţul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate. Dintre ele, Sarmizegetusa Regia se află în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara.

Costeşti, cea mai veche cetate dacică
Cetatea Costeşti, veche de 2.100 de ani, a fost fort militar, dar şi reşedinţă de vară pentru căpeteniile dacilor. Se găseşte lângă satul Costeşti, comuna Orăştioara de Sus din judeţul Hunedoara. Numele din vechime nu este cunoscut. Era o cetate puternică, la baza căreia exista o mare aşezare civilă, iar unul dintre rolurile ei era acela de a apăra drumul spre cetatea Sarmizegetusa Regia. Cetatea a fost distrusă în 106 de romani şi nu a mai fost niciodată reclădită. De pe culmea dealului pe care a fost ridicată cetatea se devăluie priveliştea munţilor ce delimitează văile Grădiştii, Streiului şi Mureşului şi a pădurilor şi dealurilor din împrejurimi, o zonă salbatică, rămasă neschimbată de-a lungul timpului.

Cetatea Blidaru, bine conservată
Cetatea dacică Blidaru este una dintre cele şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Cetatea a fost construită în secolul I î.Hr. cu rolul de a proteja Sarmizegetusa Regia împotriva cuceririi romane.

Cetatea Piatra Roşie – Luncani
Veche de două milenii, cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Şureanu se dezvăluie călătorilor ca un loc misterios, aproape inaccesibil. Ruinele aşezării înfiinţată pe o stâncă, deasupra văilor Luncanilor şi Streiului, sunt ascunse sub covorul de vegetaţie şi de pământ, iar peste zidurile ei şi peste rămăşiţele drumului pavat antic al cetăţii au crescut fagi. Despre Piatra Roşie, istoricii susţin că a fost construită în vremea regelui Burebista. Fortăreaţa a dominat Platoul Luncanilor timp de un secol şi jumătate, fiind distrusă apoi de legiunile romane, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. În Piatra Roşie au fost descoperite mai multe discuri din tablă de fier, împodobite cu reprezentări ale unor animale, despre care arheologii susţineau că erau scuturi.


Vă recomandăm şi:

Adevărul ascuns despre uneltele din fierăria dacilor, găsite în zona cetăţilor antice din Munţii Orăştiei

Cele peste 20 de unelte de fierărie antice, descoperite întâmplător în urmă cu o săptămână de jandarmi au dat naştere unor controverse. Jandarmii au declarat că piesele din vremea dacilor ar fi fost scoase la iveală după ce ploile au spălat pământul, dar au fost contrazişi de reprezentanţii Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice.

Cetate dacică vandalizată de "Sfântul Gyurcan", profanatorul: se oferă 1.000 de euro recompensă pentru găsirea lui

Aşezarea dacică de la Costeşti, inclusă între cetăţile antice din Munţii Orăştiei aflate în patrimoniul UNESCO, a fost din nou vandalizată, după ce în urmă cu câteva luni aici au fost săpate zeci de gropi, cel mai probabil, de către căutătorii de comori. De această dată, unul dintre turnurile monumentului a fost vandalizat, iar localnicii oferă recompensă celor care îl vor depista.

Semnal de alarmă pentru cetăţile dacice părăsite. Ministrul Culturii: "Situaţia lor este una dintre cele mai îngrijorătoare"

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a precizat că terenurile pe care se află unele dintre cetăţile dacice din Munţii Orăştiei vor fi scoase definitiv din fondul forestier, astfel încât monumentele UNESCO să poată fi administrate corespunzător. „Situaţia cetăţilor dacice este îngrijorătoare”, a afirmat ministrul într-un răspuns la apelul lansat de istoricul Ioan Piso faţă de soarta unora dintre aşezările dacice.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: