Tainele muntelui vrăjit al României. Topul minunilor naturale care au făcut din Masivul Retezat un paradis
0Masivul Retezat păstrează peisajele ultimelor păduri virgine din Europa, impresionează prin mulţimea lacurilor glaciare, iar numeroase mărturii despre locurile sale i-au oferit o aură de munte vrăjit.
Retezatul se numără printre cele mai sălbatice locuri din Europa, având încă ţinuturi în care natura nu a fost cu nimic derajnată de om, iar animalele îi stăpânesc în armonie crestele şi pădurile munţilor.
Iată, potrivit reprezentanţilor Parcului Naţional Retezat, lucurile care fac din Retezat un adevărat un colţ de Rai:
Retezatul este un loc unde natura a avut mai puţin de suferit din cauza intervenţiei oamenilor.
Aici pot fi găsite 1190 de specii de plante, peste o treime de speciile de plante din România;
Aici există 90 de specii de plante endemice, care nu mai pot fi văzute nicăieri.
Multe plante rare sau aflate în pericol încă mai pot fi admirate în Retezat.
Animalele îşi găsesc casă bună în pădurile şi jnepenişurile muntelui.
Există un echilibru între carnivore şi ierbivore, astfel încât în Retezat pot fi văzuţi urşi, lupi şi râşi dar şi capre negre, cerbi, căprioare, mistreţi, iepuri şi multe alte vieţuitoare.
Peste 185 de specii de păsări trăiesc în Retezat.
Retezatul are 80 de „ochi albaştri”, cele 80 de lacuri şi tăuri în care se oglindeşte albastrul cerului.
Cel mai întins lac glaciar din România, lacul Bucura, se găseşte în mijlocul Retezatului.
Cel mai adânc lac glaciar din România, lacul Zănoaga, se găseşte tot în Retezat.
Sunt peste 20 de vârfuri mai înalte de 2000 de metri.
Este locul care îi provoacă pe călători să descifreze misterul care învăluie vârful Gugu şi pe cel al aerului straniu al Tăului dintre Brazi.
Locul este, de asemenea, izvorul multor legende şi poveşti fascinante despre flăcăi viteji, domniţe suave, haiduci cu milă faţă de cei oropsiţi, zmei înaripaţi şi dinozauri pitici.
Retezatul impresionează prin şirul vârfurilor stâncoase, înlănţuite în jurul lacurilor cristaline, şi prin peisajele alpine, ce par inaccesibile pentru om.
Istoria poporului lui Prometeu
O mulţime de legende circulă pe seama lui, unele cu atât mai fascinante cu cât ies din sfera normalului. Unii cercetători români susţin că locul în care poporul lui Prometeu s-ar fi născut „din pământul negru, pe culmile înalte ale munţilor” a fost Retezatul. Legenda îşi are rădăcini în numele lui Pelasg, care seamănă cu Peleaga (2509 metri), cel mai înalt vârf al Retezatului, şi al numelui fiului său Reu, asociat cu Valea Rea, o zonă sălbatică a Masivului Retezat. Mai multe astfel de asocieri toponimice menite să argumenteze poveştile despre poporul preistoric din Retezat sunt regăsite în volumul "Dacia preistorică" de Nicolae Densuşianu, volumul apărut în 1913, care a stârnit numeroase controverse de-alungul timpului.
Legendele lacurior din Retezat
Despre Masivul Retezat se spune că are un efect puternic asupra celor care se avântă pe cărările sale: îşi doresc să rămână aici, pe muntele vrăjit, departe de civilizaţe. Cea mai spectaculoasă zonă este partea nordică, unde se află cele mai înalte vârfuri şi aglomerarea de lacuri glaciare. Peste 50 de ochiuri de apă lucitoare s-au format în Retezat, iar fiecare îşi poartă propria legendă. Lacurile glaciare s-au format în căldările gheţarilor preistorici, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor. Astfel s-a întâmplat şi cu lacurile din Retezat, însă legendele din popor au atribuit originii lor explicaţii fantastice. Se spune că pe vremuri trăiau uriaşi, care îşi coborau braţele în munte făcându-şi "căldări" adânci din piatră în care se aduna apa, iar ei îşi potoleau setea aici, după luptele sângeroase. Într-una din aceste bătălii, un uriaş ar fi lovit cu baltagul muntele care poartă acum numele Peleaga.
Coama muntelui s-a desprins şi a fost aruncată departe, în Valea Pietrelor, iar astăzi locului i se spune Vârful Lolaia. Osteniţi de luptă, uriaşii au săpat câte un ceaun în trupul Pelegii, iar altul a fost scobit în cel al Zănoagei. Apa s-a strâns astfel, formându-se Lacul Bucura şi Lacul Zănoaga. După ce au sorbit uriaşii apa, au sărit mai mulţi stropi şi astfel s-a format o mulţime de tăuri în jurul celor două lacuri.
Potrivit legendei, uriaşii au fost înfrânţi de un voinic al locului. I-a tăiat capul unui căpcăun, iar acesta s-a transformat într-un munte de piatră, căruia i se spune Retezat. Un alt uriaş ucis de oameni s-a prefăcut într-un lac mlăştinos, căruia ciobanii îi spun Tăul Spurcat.
Vă recomandăm şi:
Marele baraj din Retezat a fost unul dintre cele mai importante proiecte energetice realizate în comunism. Statul român a cerut un împrumut de 50 de milioane de dolari Băncii Mondiale pentru a finanţa investiţia estimată la 250 de milioane de dolari, însă în notele secrete ale unor oficiali americani, proiectul era prezentat ca fiind unul extrem de dăunător pentru mediu.
Parcul Naţional Retezat nu a fost ocolit de firmele care exploatează lemnul, iar adesea organizaţiile de mediu şi societatea civilă au reclamat că au avut loc defrişări în aria protejată. Rapoartele Direcţiei Silvice confirmă tăierile din fondul forestier, dar reprezentanţii instituţiei şi cei ai Parcului Naţional retezat spun că nu există motive de îngrijorare.
Lacul Gura Apelor din Retezat atrage un număr mare de turişti, iar unul dintre cele mai spectaculoase locuri de popas ale sale este cascada. În ultimele săptămâni, ploile abundente au făcut ca nivelul apei să crească şi să transforme astfel priveliştea din Retezat.
O serie de fotografii realizate de pictorul Dan Vifor Pichiu, fost alpinist de performanţă, înfăţişează Retezatul anilor 1960 în întreaga lui splendoare. Unele imagini prezintă şi partea mai puţin ştiută a muntelui – locul unde puteai vedea schiori coborând goi pe pârtiile nebătătorite ale Retezatului.
Se încarcă comentariile...
