Sultanul obsedat de perversiuni sexuale care i-a înfiorat pe strămoşii noştri: a cerut să i se fabrice din aur vaginul unei vaci şi să fie găsită femeia pe măsură
0
Sultanul Ibrahim (1615 - 1648) al Imperiului Otoman a fost celebru în istorie datorită înclinaţiilor sale extravagante. Potrivit domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir, sultanul a dat ordin să îi fie confecţionat, din aur, vaginul unei vaci, şi să fie căutată tânăra care se potriveşte măsurilor acestuia.
Sultanul Ibrahim a stăpânit Imperiul Otoman între anii 1640 – 1648, într-o perioadă în care Moldova, Muntenia şi Transilvania se aflau sub influenţa otomanilor. Modul de viaţă al sultanului i-a înfiorat pe cronicarii vremii, iar Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei şi mare cărturar, afirma că la un moment dat, din cauza aplecării sultanului către perversiuni, s-a dat sfoară în ţară pentru a-i fi găsită o femeie neobişnuită.
„Odată a văzut organul genital al unei vaci sălbatice. Târât de pofta brutală, a cerut sä i se facă din aur un model la fel, Şi l-a trimis în tot imperiul ca poruncă sà i se caute o muiere, la fel cu vaca, care să-i servească poftelor lui. În cele din urmă a găsit una pe plac şi şi-a făcut-o concubină. Îşi făcuse o colecţiune mare de picturi, cari reprezentau diferite feluri de raporturi sexuale, şi totuşi inventa poziţii noi, necunoscute încă”, scria Dimitrie Cantemir în „Istoria Imperiului Otoman”
Orgiile de la palat
Dimitrie Cantemir relata despre faptul că sultanul îşi dedicase viaţa desfrâurilor. În fiecare săptămână, îi era adusă o virgină pentru a fi defloarată.
„Ibrahim era dedat voluptäţii. Se zice cá toată viaţa şi-o petrecea în plăceri senzuale. Şi când natura stoarsă nu-l mai ajuta recurgea la băuturi iritante şi alte mijloace ca să-şi reînoiască puterile pentru plăcerile venerice. Toate Vinerile, ceiace la Turci e Sâmbăta, le consacra zeiţei Venus. Punea pe Marele Vizir sau alt slujbaş înalt să-i aducă câte o virgină frumoasă imbrăcată în cele mai elegante haine. Pereţii camerei lui de dormit erau de jur împrejur cu oglinzi, să se poată vedea singur în diferitele poziţii ale actului său brutal. Pernele lui sunt umplute cu fulgii cei mai fini ca patul destinat pleicerei lui împărăteşti sà fie cu atât mai preţios. În grădina Palatului, numită Ghassi, aduna de multe ori toate concubinele lui, le făcea sä se desbrace cu totul şi se desbrăca şi el în pielea goală, necheza ca armăsarii şi se arunca între ele; acestea, la porunca lui, trebuiau să se apere cu mâinele, cu picioarele, până când răpea pe una ori alta şi o siluia”¸ scria Dimitrie Cantemir, în „Istoria Imperiului Otoman”.
Legendele sultanului
Şi alţi cronicari au relatat despre desfrâurile sultanului Ibrahim. Istoricii susţineau că acesta a fost de multe ori suferin de dureri crunte de cap şi atacuri de slăbiciune fizică, afecţiuni cauzate de traumele suferite în tinereţe, când şi-a văzut cei patru fraţi executaţi de tatăl său.
Din moment ce el a fost singurul supravieţuitor sex masculin al dinastiei otomane, Ibrahim a fost încurajat de mama să îi fie distrasă atenţia cu fete din harem.
Treptat, tendinţe extravagante ale sultanului au devenit de necontrolat. Ibrahim a murit strangulat, iar o poveste apocrifă care se referă la rebeliunea care a precedat moartea lui spune că ea a fost pornită din cauza deciziei ireale a sultanului de a-şi îneca toate cele 280 de femei din haremul său. Cel puţin una dintre concubinele sale a supravieţuit, spune legenda, care a circulat după moartea lui, pentru a-l ponegri. Opt dintre concubinele aflate în haremul său au devenit consoarte regale, iar sultanul otoman le-a dăruit averi şi palate.
O altă legendă care a circulat pe seama sultanului a fost că avea o obsesie cu femeile obeze. A ordonat să i se găsească cea mai grasă femeie din lume pentru haremul său. O tânără ce cântărea 150 de kilograme a fost găsită în Georgia. Sultanul i-a oferit acesteia titlul de guvernator general al Damascului.
Vă recomandăm şi:
Elisabeta Szilagyi a ajuncat un rol important în cucerirea tronului Ungariei de către fiul ei Matia Corvin şi a contribuit la ascensiunea nobiliară a lui Ioan de Hunedoara. Totuşi, mai multe legende o înfăţişează într-o lumină nefavorabilă.
Nicolae Iorga a lăsat posterităţii unele dintre cele mai memorabile descrieri ale lui Ioan de Hunedoara şi ale lui Matia Corvin. Istoricul i-a prezentat pe voievodul Ioan de Hunedoara şi pe fiul său ajuns pe tronul Ungariei într-o carte publicată în 1906, cu titlul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, în care a relatat despre Hunedoara şi eroii ei.
Castelul Corvinilor din Hunedoara are o istorie de peste şase secole, iar în prezent este unul dintre cele mai vizitate monumente din România. Turiştii din toate colţurile lumii i-au trecut pragul şi au rămas impresionaţi de frumuseţea şi de legendele care circulă pe seama lui, însă multe dintre secretele fortăreţei au rămas necunoscute publicului larg.
Matia Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara, a devenit rege al Ungariei la vârsta de 15 ani şi a condus ţara timp de peste trei decenii, între 1458 şi 1490. A fost una dintre marile personalităţi din istoria Transilvaniei şi a Europei, deşi cercetătorii români nu l-au privit, în general, cu aceeaşi fascinaţie şi simpatie cu care este privit tatăl său.
Ioan de Hunedoara a fost una dintre cele mai importante personalităţi din istoria poporului român. A fost numit „atletul lui Hristos”, de Papa Calixt al III-lea, pentru modul în care armatele sale au apărat lumea creştină de invaziile otomanilor, iar adversarul său cel mai de temut, Mehmed al doilea Cuceritorul, a spus, la moartea voievodului, că „lumea nu a mai cunoscut, niciodată, un asemenea om”.
Se încarcă comentariile...
