VIDEO Soarta tristă a ultimei redute din calea ferată îngustă a Hunedoarei. Ce s-a întâmplat cu depoul mocăniţei

VIDEO Soarta tristă a ultimei redute din calea ferată îngustă a Hunedoarei. Ce s-a întâmplat cu depoul mocăniţei

Depoul mocăniţei de la Hunedoara. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Fostul depou al mocăniţelor care circulau pe calea ferată îngustă Hunedoara – Govâjdie oferă dovada că soarta tronsonului feroviar pe care hunedorenii îl doreau promovat ca atracţie turistică a zonei a rămas pecetluită.

Ştiri pe aceeaşi temă

O clădire imensă din beton, lăsată fără ferestre, porţi, uşi şi fără cablurile electrice a rămas abandonată pe un deal, la câteva sute de metri de Castelul Corvinilor.

Construcţia a funcţionat până în 2010 ca depou pentru vagoanele şi locomotivele „mocăniţei hunedorene”, trenul de cale ferată îngustă care circula încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea pe ruta Hunedoara – Govâjdie. Din 2009, când linia ferată a fost casată, nicio autoritate nu a mai putut opri distrugerile clădirilor părăsite pe marginea ei. Vechiul depou, lăsat fără pază, a fost devastat de hoţii de fier şi de materiale de construcţii, apoi a devenit un loc unde localnicii depozitează gunoaiele menajere. Clădirea, încă impunătoare, mai păstrează amintiri ale locului unde erau reparate şi întreţinute garniturile.

Planuri eşuate
În ultimii ani, localnicii au făcut o mulţime de apeluri către autorităţile din judeţul Hunedoara, cărora le-au cerut să repună în valoare linia de cale ferată îngustă, fostă industrială, pe care însă de această dată să o transforme într-un obiectiv turistic. Vechea mocăniţă circula pe un traseu spectaculos al munţilor Hunedoarei şi avea ca destinaţie Furnalul de la Govâjdia, unul dintre cele mai vechi furnale din Europa păstrat aproape intact. Administraţiile locale au promis că vor accesa fonduri europene, dar nu au realizat proiectele aşteptate, iar în prezent, un astfel de obiectiv, de repunere în valoare a mocăniţei, pare imposibil.

O istorie de peste un secol
Linia de cale ferată îngustă de la Hunedoara a fost construită la sfârşitul secolului XIX, fiind una dintre cele mai vechi din Transilvania. Povestea căii ferate care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor a început în 1899, iar investiţia a fost inaugurată în 29 septembrie 1900. Calea ferată, înfiinţată pentru transportul călătorilor şi al minereului de fier, a fost realizată de societăţile austriece  „Gfrerer”, „Schoch” şi „Grossmann”. Pornea de la Hunedoara, trecând prin valea Zlaştiului, valea Govăjdiei şi e valea Retişoarei, având staţia finală în Retişoara (Ghelari).

Avea o lungime de 16 kilometri iar de la inaugurare a funcţionat aproape neîntrerupt timp de peste un secol. În 1990, la depou lucrau 120 angajaţi cu tot cu personalul de întreţinere, manevranţi şi mecanici. Declinul combinatului siderurgic a pecetluit soarta liniei de cale ferată îngustă. Din 2009, ultimii kilometri ai tronsonului feroviar au fost dezafectaţi, iar materialul a fost dat la fier vechi sau revalorificat în construcţii. Vagoanele şi locomotivele care au aparţinut vechilor uzine au fost casate şi vândute, iar în final au ajuns în patrimoniul unor societăţi din afara ţării ori au fost topite. În prezent, din tronsonul feroviar al cărui punct de pornire din Hunedoara era o zona Castelului Corvinilor a rămas doar terasamentul, două tunele şi ruinele viaductelor şi podurilor.


Vă recomandăm să citiţi şi:

FOTO „Supermuncitorii” din deceniile trecute: cum erau imortalizate chipurile oţelarilor şi ale minerilor

Statuile şi frescele vechi, care decorează mai multe locuri din Hunedoara şi din Valea Jiului, arată cum trecutul industrial al celor două regiuni şi-a lăsat amprenta asupra prezentului.

Castelul Corvinilor, Uzinele de fier şi combinatul: brandurile care au făcut Hunedoara cunoscută în lume

Hunedoara şi-a căpătat faima în lume datorită Castelului Corvinilor şi a Uzinelor de fier transformate în combinat siderurgic. De-alungul istoriei ultimelor două secole, brandurile oraşului au fost puncte de reper pentru viaţa comunităţii, iar hunedorenii s-au identificat cu ele.

FOTO Povestea unor tragedii ascunse: cum mureau siderurgiştii pe şantierele combinatului din Hunedoara

În anii în care vechile uzine de fier ale Hunedoarei se transformau în combinat siderurgic, zeci de oamenii îşi găseau sfârşitul brutal în cele mai teribile accidente de muncă din istoria colosului industrial.

FOTO Uzinele Hunedoarei, văzute din turnul castelului în urmă cu 70 de ani. Ce a rămas din ele în şapte decenii

În 1942, celebrul Willy Pragher fotografia de pe meterezele castelului uzinele de fier ale Hunedoarei. Din aceeaşi locaţie, în prezent, cei care privesc spre platforma industrială mai pot vedea doar un turn de răcire ajuns ruină şi, în plan îndepărtat, ruina vechii şcoli de ucenici din combinatul siderurgic al Hunedoarei.

Hunedoara anilor 1950, văzută de spionii străini: relatări despre anti-comunişti, acte de sabotaj şi atacuri ale partizanilor

Printre cei peste 10.000 de oameni care lucrau în anii 1950 în combinatul din Hunedoara şi în fabricile din împrejurimile acestuia s-au infiltrat şi informatori ai unor servicii străine, potrivit unor documente păstrate până în prezent.

FOTO Amintiri din „cetatea oţelului”: povestea celor mai interesanţi ani din istoria combinatului de la Hunedoara

O serie de imagini rare, vechi de peste o jumătate de secol, a fost păstrată în arhivele combinatului din Hunedoara şi recuperate ulterior dintre construcţiile părăsite ale acestuia de mai mulţi tineri pasionaţi de istorie, din localitate. Fotografiile dezvăluie frânturi din poate cea mai importată perioadă a complexului industrial: anii 1950, în care au fost construite marile furnale şi a fost pusă în funcţiune o oţelărie.


 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: