VIDEO Soarta cruntă a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei: cum sunt distruse treptat monumentele UNESCO

VIDEO Soarta cruntă a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei: cum sunt distruse treptat monumentele UNESCO

Copacii seculari s-a prăbuşit şi au distrus zidul din Sarmizegetusa Regia. FOTO: Administraţia Sarmizegetusa Regia.

Sarmizegetusa Regia a rămas singura aşezare antică din Munţii Orăştiei unde turiştii nu mai sunt lăsaţi să se urce cu picioarele pe monumente. În cazul celorlalte cetăţi, vizitatorii nu au fost împiedicaţi să provoace distrugeri, iar rezultatul este vizibil: focuri de tabără în incintele sacre, scrijelituri şi devastări. În Sarmizegetusa, dar şi în alte cetăţi, forţele naturii au afectat iremediabil integritatea unor monumente.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai mulţi fagi seculari s-au prăbuşit şi au afectat iremediabil structura zidurilor fostei capitale a Regatului Dac, Sarmizegetusa Regia.

Administratorii monumentului UNESCO susţin că riscul unor noi distrugeri, cauzate de forţele naturii, este ridicat. Şi celelalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei se află în situaţii asemănătoare: în Luncani şi Feţele Albe integritatea zidurilor vechilor aşezări este afectată în mai multe locuri de natură, în timp ce în Costeşti şi Blidaru, turiştii au contribuit şi ei la distrugeri.

Cetatea dacică Blidaru a fost în ultimii ani mai bine conservată decât celelalte aşezări dacice din Munţii Orăştiei, fiind mai puţin accesibilă. Cei care vor să ajungă la Blidaru trebuie să parcurgă un traseu anevoios, de aproape o oră, care porneşte de la poalele dealului din Costeşti. Vechiul fort nu a scăpat de „amintirile” scrijelite de turişti pe zidurile sale, iar unele dintre blocurile de calcar ale cetăţii s-au desprins şi s-au prăbuşit. Şi în Blidaru, braconierii de comori arheologice şi-au făcut simţită prezenţa în toamna anului trecut.
Feţele Albe. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Sfântul Gyurcan, scrijelit în Costeşti
Costeşti, una dintre cele mai vechi cetăţi dacice din Munţii Orăştiei, a rămas fără apărare în faţa vandalilor. Turnurile ei, cu acoperişuri de protecţie deteriorate şi ruginite, au fost mâzgălite, iar de-a lungul timpului au dispărut bucăţi din blocurile de calcar, luate de vizitatori „ca amintire”. În ianuarie, zidurile aşezării antice au fost scrijelite cu numele „Sfântul Gyurcan”, iar localnicii susţineau că este pentru a doua oară când acest lucru se întâmplă, după ce monumentul a mai fost mâzgălit şi vandalizat şi în toamna anului trecut.

  Groapa din turnul cetăţii dacice Costeşti

 

 

Pădurea, înger şi demon pentru cetăţi

Forţele naturii au afectat din plin integritatea aşezării dacice Feţele Albe, ascunsă în pădurea din împrejurimile Sarmizegetusei Regia. Copacii seculari s-au prăbuşit şi au distrus porţiuni din zidurile ei, iar în alte locuri rădăcinile fagilor au împins şi prăbuşit blocurile de piatră. Turiştii au lăsat gunoaie în zona cetăţii şi rămăşiţe ale unor focuri de tabără.

Turiştii au cauzat în ultimii ani numeroase distrugeri în cetatea dacică Piatra Roşie, de pe Platoul Luncani. Aşezarea a fost „atacată” şi de căutătorii de comori. Deşi sunt ascunse şi protejate de pădure, zidurile monumentului UNESCO au suferit distrugeri, tocmai din cauza copacilor care au crescut printre ele.

Situri UNESCO din 1999

Din anul 1999, Sarmizegetusa Regia, alături de alte cinci foste cetăţi dacice, a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură). Dintre cele şase cetăţi recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în judeţul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate. Conform standardelor UNESCO, cele trei criterii care au stat la baza deciziei de a introduce, în anul 1999, în Patrimoniul Mondial aşezările din Munţii Orăştiei au fost: cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice; cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos; cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa.

Specialiştii deplâng soarta aşezărilor din Munţii Orăştiei

De-a lungul ultimelor două decenii, braconierii au lăsat urme în toate cetăţile dacice şiu au provocat pierderi de neînlocuit, afirma profesorul universitar Ioan Piso, într-o scrisoare deschisă adresată recent ministrului Culturii. „Să luăm acum zona Munţilor Orăştiei, care a fost făcută praf. Cunoaştem sute de oraşe greceşti şi romane în bazinul mediteranean, dar civilizaţia dacică este unică, iar manifestările ei majore au avut loc în Munţii Orăştiei. Cu atât mai mari şi mai de neînlocuit sunt pierderile suferite aici. S-a ajuns atât de departe, încât nici nu ştiu dacă mai este ceva de furat. În faţa unor asemenea situaţii autorităţile au închis ochii. Mereu vezi la televizor câte un „norocos“ care a găsit pe undeva câte un tezaur, iar statul îl fericeşte cu o sumă de bani. Dar dacă nu îl declară şi îl trimite în străinătate? Şi într-un caz şi în celălalt contextul arheologic a fost distrus. Vă rog, domnule Ministru, să iniţiaţi un proiect de lege prin care să se interzică definitiv utilizarea detectoarelor de alte persoane decât făcând parte din instituţiile ştiinţifice specializate, iar de către acestea numai conform eticii profesionale”, a scris profesorul universitar Ioan Piso.


Vă recomandăm şi:

Cetate dacică vandalizată de "Sfântul Gyurcan", profanatorul: se oferă 1.000 de euro recompensă pentru găsirea lui

Aşezarea dacică de la Costeşti, inclusă între cetăţile antice din Munţii Orăştiei aflate în patrimoniul UNESCO, a fost din nou vandalizată, după ce în urmă cu câteva luni aici au fost săpate zeci de gropi, cel mai probabil, de către căutătorii de comori. De această dată, unul dintre turnurile monumentului a fost vandalizat, iar localnicii oferă recompensă celor care îl vor depista.

FOTO Tărâmul de vis al cetăţilor dacice: Parcul Natural Grădiştea Muncelului. Povestea ultimului locuitor dintr-un sat invizibil pe harta judeţului Hunedoara

Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina cuprinde în întinderea sa de aproape 38.000 de hectare unele dintre cele mai importante aşezări antice de pe teritoriul României: cinci cetăţi dacice aflate în Patrimoniul UNESCO. „Perla“ ariei protejate din judeţul Hunedoara este Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei pre-romane.

Misterul dispariţiei lui Iulian Ceia, şeful traficanţilor de comori dacice. „Pionul“ condamnat în dosarul tezaurelor din Sarmizegetusa Regia, căutat de doi ani

Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice

Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.

Misterul matriţei bijutierului dac din Sarmizegetusa Regia va fi spulberat. Piesa unică în lume va fi expusă la Deva

Matriţa dacică scoasă la iveală de furtuna din noaptea de Sânziene, în urmă cu doi ani, în Sarmizegetusa Regia, va fi expusă marţi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Piesa este considerată un obiect unic şi foarte valoros, care poate oferi amănunte importante despre viaţa strămoşilor noştri, care au locuit în cetăţile dacice.

Piatra Roșie. Un copac acoperă zidurile. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.

Imagini din aceeasi galerie
  • Piatra Roșie. Un copac acoperă zidurile. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Piatra Roșie. Indicatorul cu drumului pavat antic,. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Piatra Roșie. Copaci căzuți. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Fețele Albe. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Fețele Albe. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 1
  • Fețele Albe. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 2
  • Sarmizegetusa Regia. 
  • Sarmizegetusa Regia. 1
  • Sarmizegetusa.
  • Costești. Braconierii au săpat inclusiv în turn. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Costești. Bloc de piatră vandalizat.
  • Costești. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Rugina a afectat acoperișul de protecție al tunului din Costești. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Blidaru. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările