Situaţie paradoxală la Certejul de Sus: săracii stau pe mine care ascund miliarde de dolari

Peste 65 de tone de aur şi 375 de tone de argint sub formă de zăcăminte, valorând circa 4,5 miliarde de dolari, se află la Certej. Închise din 2005, pe motiv de nerentabilitate, minele de aur şi argint din zona Certejului ar putea fi redeschise.

Chiar dacă la nici cinci kilometri de locuinţele lor se află un munte de aur, în comuna Certej sărăcia e cruntă. Mulţi dintre cei care locuiesc în zonă au lucrat pe vremuri în mină. În 2005 însă, totul a fost închis.

„Am lucrat în toate minele din zonă. Am ieşit cu ordonanţa şi de atunci am ajuns ca vai de mine. Dacă, mâine s-ar redeschide mina de la Certej aş lucra un an fară niciun ban. Numai să ştiu că pot fi din nou miner”, a spus Doru Bulz, un fost miner. Perspectiva redeschiderii minei de la Certej există. Potrivit lui Nicolae Stanca, directorul DevaGold, societatea se află în procedura de avizare care ar trebui să se termine în luna septembrie.

„De aproape trei ani încercăm să obţinem dreptul de exploatare al aurului de la Certej. Este vorba de 30 de milioane de tone de minereu cu un conţinut de două grame de aur pe tonă. Adică undeva la 60 de tone de aur. Exploatarea se va face la suprafaţă şi ar însemna o investiţie de peste 180 de milioane de euro”, a spus Stanca.
În opinia acestuia, judeţul Hunedoara ar câştiga enorm. „Dincolo de redevenţa de 4 la sută ce va fi încasată de stat şi de procentul de 20 la sută deţinut de acesta, investiţiile de aici ar crea o dezvoltare a economiei locale pe verticală şi pe orizontală”, a declarat Stanca.

Filoane de aur

Csibi Iosif, unul dintre cei mai bine cotaţi geostatisticieni din România anilor ’90, a lucrat ca inginer în cadrul Exploatării Miniere Deva. „Cele mai mari filoane de aur sunt în zona Bradului. De altfel, de aici, acest aur pur era colectat direct în bidoane metalice, era sigilat şi apoi transportat pentru a fi transformat în lingouri. O altă zonă unde sunt filoane mari de aur, acestea fiind neexploatate, este Măgura Făerari”, a spus Csibi.

Ioan Catalina, din localitatea Stănija, este singurul român care a obţinut de la statul român dreptul de a căuta aur. Hunedoreanul, în vârstă de 75 de ani, are în concesiune Valea Săritorii din cunoscutul Patrulater aurifer al munţilor Apuseni, unde caută după aur aluvionar. ;