Simbolurile Hunedoarei, lăsate în voia sorţii: ce s-a ales de monumentele care au marcat istoria oraşului
0
Monumentul dedicat siderurgiştilor, statuia lui Iancu de Hunedoara, simbolul Corvinilor din Centrul vechi şi troiţa eroilor revoluţiei din Parcul Tineretului sunt monumentele de for public reprezentative pentru municipiu, degradate cu trecerea timpului şi pentru că nu au mai fost îngrijite.
Un monument dedicat muncitorilor din Hunedoara, ridicat în urmă cu patru decenii îi întâmpină pe turişti în faţa uneia dintre porţile principale ale vechiului combinat al Hunedoarei, în Piaţa Iancu de Hunedoara.
Pe soclul metalic sunt înfăţişate scene din activitatea oţelarilor din deceniile trecute. Bărbaţii au cămăşi şi veste descheiate şi poartă bocanci. Ţin unelte grele în mâini şi lucrează alături de femei, cu trăsături la fel de robuste.
Monumentul amplasat în anul 1974, la aniversarea a 90 ani de la inaugurarea combinatului siderurgic de la Hunedoara, a păstrat emblema fostei întreprinderi siderurgice, însă a avut de suferit o dată cu trecerea timpului.
Ruginit şi avariat, ansamblul statuar pare lăsat de izbelişte, în mijlocul unei zone ocupată de construcţiile imense ale fostului combinat, pustii şi degradate, la rândul lor. Piaţeta din zona combinatului, unde se află monumentul impresionant al trecutului, nu este pusă în valoare, spun localnicii.
În gara Hunedoarei, două fresce unice prezintă scene din trecutul industrial al municipiului. Personajele unuia dintre cele două tablouri vechi de aproape şase decenii sunt muncitori din Oţelărie, cu chipurile luminate de flăcările cuptoarelor.
Decorul celuilalt tablou îl reprezintă un deal de la marginea oraşului, unde localnicii petrec împreună la iarbă verde, departe de agitaţia combinatului spre care par să privească. Ambele tablouri imense şi-au pierdut coloritul şi sunt afectate de igrasie şi putregai, spre nemulţumirea unora dintre hunedoreni.
Simbolurile Hunedoarei
Şi alte monumente din municipiu au ajuns într-o situaţie delicată. Soclul statuii lui Iancu de Hunedoara, din centrul civic al municipiului s-a degradat vizibil, în cei 20 de ani trecuţi de la inaugurarea monumentului. La fel s-a întîmplat şi cu troiţa monument al eroilor Revoluţiei, din Parcul Tineretului.
Unul dintre cele mai reprezentative monumente din Hunedoara cel al Corvinilor, din Piaţa Libertăţii – centrul vechi al municipiului. Vechi de peste un secol, monumentul – simbol al Hunedoarei se află în centrul unui parc care are nevoie urgentă de reabilitare.
Zona centrului vechi din Hunedoara va fi modernizată, potrivit reprezentanţilor primăriei. În schimb, în ce priveşte monumentele de for public, se intervine pentru curăţarea lor, doar atunci când este nevoie de reparaţii sau înaintea unor evenimente comemorative.
Vă recomandăm şi:
Cel mai mare complex de temple şi sanctuare a fost înfiinţat în Sarmizegetusa Regia, vechea capitală a Daciei din vremea regelui Decebal. Aici aveau loc, potrivit unor istorici, ritualurile de iniţiere a războinicilor daci, dar şi sacrificii, iar forma unor aşezări misterioase i-a dus pe cercetători la concluzia că locurile erau punte de observaţie astronomică.
În fiecare zi, în peisajul postapocaliptic al vechii platforme siderurgice a Hunedoarei se avântă zeci de căutători de fier vechi. Unii dintre ei trăiesc adevărate drame: au lucrat până în anii trecuţi în combinat şi, o dată ieşiţi la pensie, în încercarea de a-şi asigura existenţa au fost nevoiţi să se întoarcă în locurile unde au muncit, de această dată doar pentru a săpa după fier.
Aproape cinci decenii au trecut de la data în care imaginea combinatului din Hunedoara era aleasă pentru a reprezenta verso-ul bancnotei de 25 de lei. De atunci, aproape toate construcţiile înfăţişate pe bancnotă, ca una dintre realizările cu care se puteau mândri românii, au dispărut.
Cele mai ciudate mituri care circulă pe seama aşezării dacice Sarmizegetusa Regia spun că locul se suprapune unui oraş subteran întins pe zeci de hectare, că în incinta sacră din capitala Daciei ar putea exista un portal energetic, care face legătura cu universuri paralele, că dacii au construit tuneluri între cetăţile dacice. Astfel de ipoteze, apărute după 1990, sunt contestate cu vehemenţă de istorici.
O legendă veche din Munţii Orăştiei spune că în noaptea de Sânziene flăcările bat pe comori, iar oamenii pot vedea, deasupra locurilor unde acestea au fost ascunse, scântei ridicându-se spre cer. Mirajul aurului i-a îndemnat pe oameni, de secole, să scotocească ascunzişurile munţilor unde s-au aşezat strămoşii noştri. O serie de descoperiri din Sarmizegetusa Regia a scos la iveală bogăţia vechilor locuitori ai acestui ţinut.
Se încarcă comentariile...
