Sentinţă istorică în dosarul retrocedării a 10.000 de hectare din Retezat către două austriece, după 11 ani de proces
0
După mai mult de un deceniu de la începerea procesului retrocedării controversate a unei suprafeţe uriaşe din Retezat, magistraţii au poronunţat sentinţa pe fond.
După mai mult de zece ani de la începerea procesului retrocedării controversate a peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Masivul Retezat, către presupuşii moştenitori ai familiei Kendeffy,
Judecătoria Haţeg a stabilit că titlurile de proprietate emise în 2006 pe numele Mariei Kendeffy şi a fiicei sale, Elisabeth Pongracz, cetăţene austrice, prin care a fost retrocedată suprafaţa uriaşă din Retezat, au fost nelegale.
„Constată că pârâta Pongracz Elisabeth nu îndeplineşte condiţiile art.48 din Legea 18/1991 şi art. 42 din Constitutie, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor incluse în titlurile de proprietate nr. 90878/646 ,90878/647 , 90538/901 şi dispune excluderea acesteia de pe titlurile de proprietate mai sus menţionate.
Admite acţiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanta Academia Română, împotriva pârâtelor: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth, SC Rotunda SRL şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hunedoara - Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara.
Admite cererea de intervenţie cu precizarea ulterioară, formulată de intervenientul Statul Român. prin Ministerul Finantelor Publice. Admite cererea de intervenţie formulată de intervenienta Comuna Sântămărie Orlea. Admite cererea de intervenţie formulată de intervenienta Comuna Bretea Română. (...) Respinge, ca neîntemeiată, cererea reconvenţională formulată de pârâtele-reclamante-reconvenţionale Pongracz Elisabeth şi Kendeffy Maria - decedată în cursul procesului, continuată de Helene Karoly şi Pongracz Elisabeth. Obligă pârâtele Pongracz Elisabeth şi Helene Karoly la plata sumei de 8250 lei cheltuieli de judecată către U.A.T. Bretea Română”, se arată în decizia magistraţilor Judecătoriei Haţeg, din 10 august 2020.
Au primit suprafeţe întinse din Retezat în câteva luni
Procesul celei mai controversate retrocedări de terenuri din judeţul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Haţeg. Atunci Academia Română a solicitat anularea a trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy, pentru circa 10.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Retezat revendicate de Maria Kendeffy (cetăţean austriac, decedată în 2016) şi fiica sa Elisabeth Pongracz, iar unul dintre motivele invocate a fost că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română.
De asemenea, nobilii Kendeffy ar fi fost despăgubiţi de statul român, în primii ani de comunism, pentru renunţarea la vastele moşii.
În 2006, când terenurile din Retezat au fost atribuite presupuşilor moştenitori ai nobililor Kendeffy, o comisie de pe lângă Prefectura Hunedoara a aprobat în doar câteva luni de la depunerea cererilor ca aceştia să fie împroprietăriţi. În 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy şi fiica sa Pongracz Elisabeth au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy Nikolaus.
În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut terenuri agricole şi forestiere în Sarmizegetusa (9 hectare teren arabil, fânaţ, curţi), Râu de Mori (6.148 hectare pădure, 118 hectare teren agricol, 13 hectare fânaţ, 2241 hectare stâncărie, 1.288 hectare neproductiv), Petrila (796 hectare pădure, 104 hectare păşune) şi Pui (310 hectare pădure şi 8,74 hectare păşune). Suprafaţa totală propusă pentru validare a fost de 7.254,28 hectare de pădure, 1.193, 49 hectare păşune, 3.530 hectare teren neproductiv şi 12,18 hectare de fânaţ.
Academia Română a contestat legalitatea împroprietăririi
Elisabeth Pongracz renunţase dinainte la atribuirea în proprietate a terenurilor în favoarea mamei sale, iar aceasta din urmă l-a mandatat pe ginerele ei, Vilmosz Pongracz (cetăţean austriac) să se ocupe de actele necesare retrocedărilor.
Născută în anul 1920, Maria Kendeffy şi-a petrecut ultimii ani din viaţă într-un azil din Viena, iar în 2016 a murit. Nu s-a prezentat la niciunul din termenele procesului început în 2009, la Judecătoria Haţeg.
În dosarul judecat, pe fond, la Judecătoria Haţeg, Academia Română a solicitat constatarea nulităţii absolute a trei titluri de proprietate prin care austriecele au primit în 2006 peste 9.000 de hectare de păduri şi păşuni în Retezat (comuna Râu de Mori şi comuna Pui).
Titlurile de proprietate emise pe numele moştenitoarelor familiei nobiliare Kendeffy au fost contestate, iar unul dintre motivele invocate a fost că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română.
În 2013, Curtea de Conturi a României a publicat „Sinteza Raportului de audit privind Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 - 2012”, în care a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală, „deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”.
„Prin trei titluri de proprietate emise în baza ordinului prefectului judeţului Hunedoara, doi cetăţeni austrieci (Kendeffy Maria şi Pongracz Elisabeta) ajung proprietariia 9.407 ha teren forestier şi păşuni (6.304 ha pădure) în Parcul Naţional Retezat, rezervaţie a biosferei UNESCO. Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor Ludovic şi Gabriel Kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor din Fondul A cu suma de 856.211 coroane – aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei Tribunalului Arbitral de la Paris. Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declanşându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. Domeniul Kendeffy a intrat în anul 1949 în proprietatea Academiei Române fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, se arăta în auditul din 2013 al Curţii de Conturi a României.
O hotărâre din anul 1924 a Comitetului Agrar - Secţia Transilvania, păstrată la Arhivele Naţionale - judeţul Hunedoara, arăta cu ce au rămas soţii Gabriel şi Suzana Kendeffy, precum şi fratele lui Gavriel, Ludovic Kendeffy (plecat din ţară), după reforma agrară. Suzana Kendeffy (fostă Banffy) mai deţinea, în 1924, 100 de jugăre (circa 60 de hectare) de teren agricol şi păşuni, pe raza mai multor sate din zona Retezatului, se arată în documentul din 5 mai 1924. Ludovic Kendeffy a rămas fără posesiuni, după ce a ales să plece din ţară. Bunurile pe care le deţinea împreună cu fratele său Gabriel au fost împărţite în urma unor cereri de revizuire ale locuitorilor din comunele Ohaba, Purcăreşti, Răchita, Sânta Maria, Balomir, Ciopeia, Poiana, Feder, Dâncu Mare şi a Administraţiei Casei Parcurilor înregistrată la no. 5431/1924. Comitetul Agrar a dispus să îi fie lăsate proprietarului Gavril Kendeffy 200 de jugăre cultivabile, 75 jugăre păşune şi 148 jugăre drenate şi irigate, cu aşezarea stabilită de Comisiunea de Ocol Haţeg. Înainte de anul 1924, familia Kendeffy apucase să vândă câteva sute de hectare de păşuni, arăta acelaşi document, păstrat la Arhivele Naţionale - judeţul Hunedoara.
Cine împarte Retezatul
Aproape 20.000 de hectare de pădure acoperă suprafaţa totală de 38.138 de hectare a Parcului Naţional Retezat, prima mare rezervaţie naturală înfiinţată în România. Pădurile Retezatului sunt deţinute de statul român, persoane fizice, unităţi administrativ-teritoriale şi Academia Română, dar un articol al administraţiei Parcului Naţional Retezat arată că marii proprietari ai fondului forestier sunt două familii de origini maghiare. Astfel, dacă statul român deţine 7.000 de hectare de pădure în rezervaţia naţională, familiile Kendeffy şi Ocskay deţin împreună peste 7.000 de hectare. Academia Română are în proprietate 2.722 hectare de pădure, iar restul a revenit comunelor din zonă, arată informarea Administraţiei Parcului Naţional Retezat, instituţie care nu deţine teren în parc. Suprafeţele de gol alpin sunt în totalitate proprietate a persoanelor fizice sau juridice, informează administraţia PNR.
Originea familiei Kendeffy
Veche de şapte secole şi faimoasă pentru domeniile întinse stăpânite în Retezat şi Ţara Haţegului, familia Kendeffy continuă să stârnească dezbateri aprinse privind originea ei. Unii istorici români au susţinut că în secolul al XV-lea cnejii din familia Cândea au fost înnobilaţi şi împroprietăriţi cu proprietăţi numeroase, pentru sprijinul acordat lui Iancu de Hunedoara în campaniile militare. Treptat, au fost maghiarizaţi sub numele de Kendeffy în secolul al XV-lea, acelaşi lucru petrecându-se şi cu familia Kenderes (Cândreş) întudită cu nobilii Kendeffy.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
