Sentinţă finală în dosarul aurului dacic, după nouă ani de procese. Traficanţii de comori scapă cu pedepse mici

Sentinţă finală în dosarul aurului dacic, după nouă ani de procese. Traficanţii de comori scapă cu pedepse mici

Iulian Ceia a primit doi ani de închisoare. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a pronunţat sentinţa în dosarul comorilor dacice furate din siturile arheologice din zona Orăştiei. Dosarul se află pe rolul instanţelor de judecată din 2005, iar între timp a intervenit prescrierea în cazul mai multor infracţiuni de care au fost acuzaţi membrii grupării.

Cel mai vechi dosar al traficanţilor de comori furate din siturile arheologice din Munţii Orăştiei a fost finalizat după nouă ani de la începerea procesului. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a pronunţat joi sentinţa finală pentru cei 11 hunedoreni, care au fost acuzaţi de furtul şi traficarea în afara ţării a mai multor tezaure de bijuterii şi piese de valoare sustrase în perioada 1997 – 2005 din zona fostelor cetăţi dacice. Iniţial, pagubele produse de căutătorii de comori au fost estimate la peste 6,5 milioane de euro, însă instanţa a stabilit ca ei să plătească statului român despăgubiri de mai puţin de două milioane de euro.

Instanţa supremă a redus şi pedepsele date în 2012 de instanţa de fond, Tribunalul Hunedoara, şi în 2013, la judecarea apelului, de Curtea de Apel Alba Iulia.

Dacă iniţial liderul grupării, Iulian Ceia, a fost condamnat de tribunal la 12 ani de închisoare pentru şantaj, asociere la săvârşirea de infracţiuni, trafic de bunuri de patrimoniu, tăinuire şi lipsire de libertate, în decembrie 2013, Curtea de Apel a redus pedeapsa primită de acesta la şapte ani de închisoare, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, astăzi, ca Iulian Ceia să execute doi ani de închisoare, fiind condamnat doar pentru infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal. Iulian Ceia a petrecut în arest aproximativ o lună, în 2005.

Pedepse mai mici

Şi ceilalţi inculpaţi au scăpat cu pedepse mai mici, faţă de cele primite la apelul judecat de Curtea de Apel Alba Iulia. Au fost condamnaţi pentru infracţiuni de furt de obiecte de patrimoniu, cea mai mare grea pedeapsă fiind de şase ani şi patru luni de închisoare. „Instanţa admite recursurile declarate de inculpaţii Deak Alberto Ioan, Groza Ioan Petru, Ceia Iulian, Nedelcu Mugur Niu, Magda David, Zerkula Mihai, Hidişan Ciprian State, Nistor Florin Ioan, Nedelcu Ion, Vasinca Ileana Sabina şi Nistor Adrian Marcel împotriva deciziei penale din 18 decembrie 2013 a Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori”, a informat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.

Solutie Inalta Curte, dosarul comorilor dacice

Astfel, Ciprian Hidişan a primit în final şase ani şi patru luni de închisoare pentru furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural şi lipsire de libertate in mod ilegal. Ion Nedelcu, David Magda, Mihai Zerkula şi Miu Nedelcu vor face câte cinci ani de închisoare pentru furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural. Adrian Nistor a fost condamnat la şase ani şi două luni de închisoare pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural şi proxenetism, Florin Nistor a primit cinci ani de închisoare pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural. Ioan Groza a primit trei ani şi şase luni de închisoare pentru infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, Alberto Deak a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru lipsire de libertate în mod ilegal, iar ileana Vasinca a fost achitată pentru infracţiunea de instigare la lipsire de libertate, după ce s-a constat decesul acesteia.

Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a menţinut celelalte dispoziţii publicate prin hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia. Potrivit sentinţei din 2013 a Curţii de Apel Alba Iulia, inculpaţii Hidişan Ciprian State, Nedelcu Ion, Nistor Ioan Florin şi Nistor Adrian Marcel trebuiau să restituie statului român contravaloarea sumei de 1.115.760 Euro în lei la data plăţii. Instanţa a obligat de asemenea pe inculpaţii Magda David, Zerkula Mihai, Nedelcu Mugu Niu şi Ceia Iulian să restituie suma de 446.304 Euro, în lei la data plăţii, iar pe Ceia Iulian să plătească alţi 223.152 Euro statului român, reprezentat de Ministerul Culturii.

Proces de uzură

Procesul a început în 2005 la Tribunalul Hunedoara, iar în 2012 membrii grupării au fost condamnaţi de instanţa de fond, la pedepse de până la 12 ani de închisoare. Potrivit procurorilor, în perioada 1997 – 2005 membrii reţelei de traficanţi de comori, condusă de Iulian Ceia, au sustras mai multe tezaure de bijuterii, monezi şi obiecte de valoare antice, în principal din siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, aflate în patrimoniul UNESCO. Printre bunurile care au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, din afara ţării, s-au aflat cel puţin 15 spirale din aur masiv, susţin anchetatorii, dintre care 13 au fost recuperate. Infracţiunile puse în sarcina aurarilor au fost legate de traficul de obiecte de patrimoniu, şantaj, furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional, lipsire de libertate şi chiar proxenetism.

“De la declanşarea anchetei în anul 2005 şi până în prezent, prin activitatea organelor judiciare, au fost repatriate mai multe tezaure antice: 711 monede Koson din aur, 13 brăţări dacice din aur, un colier cu pandative şi o pereche  de cercei din aur, trei scuturi dacice din fier forjat, depozite de unelte şi arme, câteva zeci de mii de monede antice din aur, argint şi bronz, precum şi numeroase alte artefacte, depuse în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României şi a muzeelor naţionale de istorie din Alba Iulia şi Cluj-Napoca”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Rechizitoriu


Extras Sentinta TB Hd Dosar 41-97-2005

 

Vă recomandăm şi:

Matriţa bijutierului dacilor din Sarmizegetusa Regia va fi expusă în Muzeul din Deva. Povestea piesei care a uimit oamenii de ştiinţă

O matriţă din bronz, din atelierul unui bijutier din vremea dacilor, se va alătura colecţiilor Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Va fi piesa de rezistenţă a unui muzeu care adăposteşte peste două kilograme de aur şi peste trei kilograme de argint în bijuterii şi obiecte de artizanat vechi de până la două milenii.

Sentinţă în dosarul aurului dacic furat din Sarmizegetusa: Iulian Ceia a fost condamnat la şapte ani de închisoare

Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat astăzi soluţia în cel mai vechi dosar al căutătorilor de comori din Munţii Orăştiei. Instanţa din Alba Iulia a redus condamnările primite în 18 decembrie 2009 de membrii grupării acuzate de trafic de obiecte de patrimoniu. Sentinţa nu este definitivă.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice

Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.

FOTO VIDEO Incursiune în ţinutul fabulos al comorilor regilor daci: secretele cetăţilor antice de la Sarmizegetusa Regia

Sarmizegetusa Regia, cea mai importantă dintre cetăţile dacilor liberi, se dezvăluie la capătul unui drum întortocheat care porneşte din oraşele Călan sau Orăştie, străbate câteva sate împrăştiate pe coasta munţilor Hunedoarei (Ludeşti, Costeşti, Grădiştea de munte), apoi urcă prin desişul pădurii şi îl lasă pe călător în faţa unor ziduri imense, vechi de peste 2.000 de ani.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: