Sentinţă definitivă în dosarul traficului de monede antice din Sarmizegetusa. Ce pedepse au primit cei patru inculpaţi

Sentinţă definitivă în dosarul traficului de monede antice din Sarmizegetusa. Ce pedepse au primit cei patru inculpaţi

Monede antice din aur, recuperate de anchetatori. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Magistraţii au pronunţat sentinţa definitivă într-un dosar al traficanţilor de tezaure dacice. Printre cei patru inculpaţi acuzaţi de infracţiuni de spălare de bani s-a numărat şi fostul custode al sitului Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Florin Delinescu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat, luni, sentinţa definitivă în dosarul penal în care Florin Delinescu – fost custode al sitului Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Viorel Hârşan, Ioan Varga şi Gheorghe Gătăianţu au fost acuzaţi de infracţiuni de spălare de bani şi complicitate la spălare de bani, legate de traficarea unor monede antice valoroase, sustrase din Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi Sarmizegetusa Regia.

Potrivit instanţei, Florin Delinescu şi Ioan Varga au fost condanaţi la câte trei ani de închisoare, cu suspendare, pentru infracţiunea de spălare de bani. Gheorghe Gătăiţanu a primit trei ani de închisoare, cu suspendare, pentru complicitate la infracţiunea de spălare de bani, iar Viorel Hârşan a primit un an şi şase luni de închisoare, cu suspendare, pentru complicitate la infracţiunea de spălare de bani.

Monede dacice şi romane, vândute ilegal
În 2013, Florin Delinescu, fostul custode al muzeului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, şi Ioan Varga au fost arestaţi preventiv, fiind acuzaţi de traficarea unor tezaure furate din siturile arheologice ale cetăţilor dacice. În acelaşi dosar au mai fost anchetaţi şi trimişi în judecată Viorel Hârşan şi Gheorghe Gătăianţu.

Cei patru sunt acuzaţi că între anii 2010 şi 2013 au aderat la o asociaţie infracţională având ca scop comiterea de infracţiuni la regimul de protecţie al Patrimoniului Cultural Naţional, în urma cărora au valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe loturi monetare aparţinând unor tezaure de monede Lysimach şi denari romani.

„În perioada martie – mai 2013 inculpaţii au tranzacţionat ilegal 5 monede din aur de tip Lysimach cu suma de 3.550 de euro şi 22 de monede de tip denari romani cu suma de 1.000 euro prin încălcarea regimului de ocrotire a acestor bunuri, utilizând o schemă de spălare a artefactelor în vederea ascunderii originii infracţionale ale acestora. Cu ocazia percheziţiei din 10 mai 2013 anchetatorii au ridicat de la domiciliul uneia dintre persoanele cercetate în cauză un lot de 3 monede de aur tip Lysimach, un inel medieval şi 77 de monede antice din argint. Piesele recuperate şi fac parte  din tezaurele sustrase de la Sarmizegetusa Regia, parţial recuperate”, a informat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.Bunurile arheologice urmau să ajungă pe piaţa neagră.

Pentru a le „spăla” provenienţa, inculpaţii pentru trafic de piese de patrimoniu le scoteau la licitaţii în afara ţării, dar demersurile lor erau fictive, pentru că, de fapt, tot ei sau apropiaţii lor erau cei care le achiziţionau.


Vă recomandăm şi:

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.

Blestemul şi binecuvântarea codului galben: povestea comorii scoase la iveală, de Sânziene, în urma furtunilor ce au distrus zidul Sarmizegetusei Regia

Codul galben a dus la prăbuşirea mai multor copaci în incinta cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia. Trunchiurile smulse din rădăcini de vijelii au distrus zidul de apărare clădit de daci, în urmă cu 2.000 de ani, însă tot ele au scos la iveală o adevărată comoară: matriţa cu ajutorul căreia dacii îşi croiau bijuteriile din aur.

Copilul care a descoperit o comoară de galbeni în valoare de 500.000 de euro

Flavius are 11 ani şi se poate considera unul dintre cei mai norocoşi copii din satul hunedorean Ocolişu Mic de la poalele cetăţilor dacice. A dat peste o comoară de galbeni, în valoare de aproape 500.000 de euro, însă nu s-a gândit nicio clipă la valoarea ei. S-a bucurat doar de descoperire şi a dat banii familiei, care i-a predat apoi autorităţilor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: