Securistul din fruntea minerilor care au devastat Bucureştiul condamnă România la CEDO. Cum şi-a terorizat soţia ani la rând fără ca statul român să intervină

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nicolae Cămărăşescu.
Nicolae Cămărăşescu.

Angelica Bălşan, fosta soţie a unuia dintre cei mai temuţi securişti, Nicolae Cămărăşescu, implicat atât în Revoluţia din Decembrie 1989, cât şi în acţiunile represive asupra ziarului „România Liberă” din zilele Mineriadei din iunie 1990, a câştigat la CEDO procesul în care a acuzat autorităţile române că nu au protejat-o de violenţele la care a fost supusă de acesta.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România, în urma plângerii pe care Angela Bălşan, fosta soţie a unui celebru securist din Valea Jiului, Nicolae Cămărăşescu, a depus-o, acuzând autorităţile române că nu au protejat-o de violenţele la care a fost supusă în familie. Potrivit dosarului soluţionat la CEDO, Angelica Bălşan, din Petroşani, s-a căsătorit cu Nicolae Cămărăşescu  în 1979, mariaj din care au rezultat patru copii. Căsnicia a fost una de coşmar, soţul ei abuzând-o în nenumărate rânduri. Violenţele s-au agravat în 2007, în timpul procedurii de divorţ şi au continuat în 2008, anul pronunţării divorţului. Angelica Bălşan a fost agresată de opt ori de soţul său şi a suferit leziuni consemnate în acte medico-legale, necesitând îngrijiri medicale.

„Curtea a stabilit că soţul doamnei Bălşan a supus-o pe aceasta violenţelor repetate şi autorităţile cunoşteau abuzurile, în urma plângerilor repetate ale femeii care a cerut ajutor Poliţiei şi justiţiei. Mai mult, deşi în România există un cadru legal prin care victimele violenţei în familie pot cere protecţia autorităţilor, pe care doamna Bălşan l-a folosit în totalitate, autorităţile nu au reuşit să aplice dispoziţiile legale în vigoare în cazul ei. Autorităţile au constatat chiar că doamna Bălşan ar fi provocat violenţa domestică împotriva ei şi au considerat că situaţia nu este destul de gravă să se încadreze în domeniul de aplicare al legii penale. Pasivitatea autorităţilor în acest caz a reflectat o atitudine discriminatorie faţă de doamna Bălşan ca o femeie şi a demonstrat o lipsă de angajament de a aborda violenţa domestică în general în România”, informează CEDO.

Angelica Bălşan a continuat să se plângă autorităţilor că este agresată de fostul soţ şi că se teme pentru viaţa ei. Cu toate acestea, nimeni nu a încercat să intervină, iar cererile de protecţie adresate instanţei au rămas fără ecou. Statul român a fost obligat de CEDO să-i plătească despăgubiri în valoare de 9.800 de euro.

camarasescu



Cine este Nicolae Cămărăşescu
Nicolae Cămărăşescu, decedat în 5 ianuarie 2016, s-a făcut remarcat atât în zilele Revoluţiei din 1989, cât şi câteva luni mai târziu, în timpul celei mai sângeroase Mineriade. Originar din Valea Jiului, Cămărăşescu a fost ofiţer de contraspionaj la Securitate, iar în decembrie 1989 a fost protagonistul unui episod bizar. A fost capturat de gărzile patriotice în Bucureşti, alături de un alt fost securist din Valea Jiului. Ambii au fost agresaţi de revoluţionari, iar scena a fost înregistrată video şi este prezentată pe Youtube sub titlul „Terorişti prinşi în decembrie 1989”. Cei doi au fost lăsaţi apoi în pace.

Din 2 mai 1990 Cămărăşescu fusese în rezervă şi s-a reîntors ca inginer la Mina Aninoasa, însă câteva luni mai târziu, în timpul Mineriadei din iunie 1990, s-a reîntors în Bucureşti. Aflat în fruntea unei brigăzi de mineri, a descins în redacţia cotidianului „România Liberă”, a devastat-o şi a oprit apariţia ziarului. După divorţul de soţia sa, din 2008, Cămărăşescu s-a stabilit în satul Bistreţ din judeţul Dolj. În 2010, într-un interviu publicat de "Adevărul", fostul securist a recunoscut că a mobilizat minerii înainte ca Ion Iliescu să facă apelul la Televiziune, că a fost în sediul Guvernului în noaptea de 13 spre 14 iunie şi că a fost prezent când s-au  devastat sediile partidelor istorice.

„Eram inginer la Mina Aninoasa. Eu am plecat pe 20 iunie 1986 la Securitate, la Direcţia a II-a, contrainformaţii în sectoarele economice. M-au recrutat pentru industria minieră şi răspundeam de minerit. Am stat până pe 2 mai 1990, după care m-am reîntors la Mina Aninoasa, am trecut în rezervă. Am fost ofiţer de Securitate din 1986 până în 1990. Am trecut în rezervă din cauza soţiei. M-am întors în Vale ca inginer, dar mi-a părut rău, mai bine rămâneam. Între timp m-am despărţit de ea”, relata Cămărăşescu.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Ceauşescu, ridiculizat de oficialii americani în notele secrete despre greva minerilor din 1977. WikiLeaks: „În Valea Jiului, l-au huiduit şi i-au arătat pumnii“

Mai multe note informative secrete, provenite de la reprezentanţii Ambasadei Statelor Unite ale Americii, publicate de wikileaks.org, dezvăluie modul în care americanii priveau greva minerilor din 1977, considerată de unii istorici cea mai mare mişcare anticomunistă dinainte de 1989. Informaţiile oficialilor din anii 1970 prezentau evenimentele din Valea Jiului cu totul diferit de modul în care le „zugrăveau” autorităţile comuniste.

Cum a acţionat Securitatea regimului Ceauşescu în Valea Jiului după Greva din 1977: sute de securişti şi miliţieni s-au infiltrat printre mineri

Una dintre cele mai răsunătoare mişcări de protest din România aflată sub regimul comunist, Greva minerilor din 1977, a transformat Valea Jiului într-o zonă militarizată. În lunile care au urmat grevei de la Lupeni, zecile de mii de localnici din oraşele miniere au fost supuşi unor verificări riguroase, iar Securitatea şi Miliţia au ţinut sub strictă supraveghere comunitatea.

Greva care a cutremurat România lui Ceauşescu, relatată de americani: cum au fost umiliţi miniştrii care au venit să îi calmeze pe mineri

Spre sfârşitul anului 1977, Valea Jiului devenise o zonă militarizată, cu o populaţie tulburată de ameninţările autorităţilor, scriau jurnaliştii de la The New York Times. Totul se petrecea după ce în primele zile ale lunii august, peste 35.000 de oameni au protestat în Lupeni, faţă de condiţiile rele de muncă şi de lipsa alimentelor. Ceauşescu însuşi a ajuns în Valea Jiului pentru a-i calma, însă dictatorul nu şi-a respectat promisiunile.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite