Secretul relaţiei dureroase dintre Arsenie Boca şi Creştina, mama duhovnicului: „Voiam ca ea să mă uite şi să nu-i vie greu să ştie că m-am călugărit“

Secretul relaţiei dureroase dintre Arsenie Boca şi Creştina, mama duhovnicului: „Voiam ca ea să mă uite şi să nu-i vie greu să ştie că m-am călugărit“

Arsenie Boca a hotârât să rupă legăturile cu mama sa, la intrarea în călugărie.

O întâmplare ciudată, relatată de cei care l-au cunoscut pe duhovnicul Arsenie Boca, arată cum acesta ar fi dispărut din lagărul de muncă de la Canalul Dunăre - Marea Neagră, pentru a asista la înmormântarea mamei sale. Arsenie Boca mărturisea, însă, că voia să se îndepărteze de mama sa, pentru a o obişnui cu dorinţa sa de a se călugări.

Ştiri pe aceeaşi temă

Arsenie Boca s-a născut în 1910, în Vaţa de Sus, judeţul Hunedoara, fiind fiul unui cizmar din sat, Iosif, şi al Creştinei, o tânără casnică, atunci în vârstă de doar 18 ani. Iosif şi Creştina s-au căsătorit cu un an în urmă, iar în vremea în care Creştina fusese însărcinată, soţul ei părăsise ţara, pentru a lucra în Statele Unite ale Americii. Se spune că l-ar fi născut pe Zian, într-o căsuţă de pe Dealul Bujoara, de la marginea satului Vaţa de Sus.

Trei ani mai târziu, Creştina a născut din nou, o fetiţă, care însă a decedat înainte de a împlini un an.

„Cât a stat Iosif Boca în America, ca să câştige câţiva dolari, cum făceau atunci mulţi români din Transilvania, nu ştim. Dar cu siguranţă n-a stat prea mult. În 1913 s-a născut sora părintelui, Viorela Minca, o fetiţă care a murit în acelaşi an. Mormântul ei se află chiar în biserica din Vaţa de Sus, în partea dreaptă, în spatele stranei cântăreţilor. După părerea localnicilor, actuala biserică a fost construită pe locul uneia mai vechi şi mai mici, şi astfel mormântul fetiţei a fost inclus în biserică”, informa Iovu Mihuţ, în cartea „Copilăria lui Arsenie Boca”. La câţiva ani după revenirea în ţară a lui Iosif, părinţii copilului Zian Boca au decis să se despartă, din motive necunoscute. Divorţul dintre cei doi a fost înreistrat în anul 1922. „Mama părintelui s-a recăsătorit în satul Hălmagiu, sub numele Dărău şi acolo va trece la Domnul pe 6 decembrie 1951”, relata Iovu Mihuţ, autorul biografiei. Tatăl duhovnicului a murit la scurt timp după ce a divorţat de Creştina, cel mai probabil în anul 1925.

Voia să fie uitat de mamă

Părintele Arsenie Boca a relatat în mai multe rânduri despre mama sa. O mărturie este prezentată în autobiografia pe care a scris-o în arestul din Râmnicu Vîlcea, în 1945. În declaraţia dată anchetatorilor, ieromonahul afirma că voia să rupă treptat legturile cu mama sa pentru ca aceasta să accepte mai uşor decizia sa de a se călugări.

„În cursul teologiei mi-am vândut casa părintească spre a-mi putea continua studiile. Eram şi bursier. Mamei nu i-am cerut niciun ajutor şi nici nu mă înduram. În timpul teologiei mi se lămurea frumuseţea chipului vieţuirii călugăreşti şi doream să mă instruiesc, pe cât puteam, mai temeinic, cu deosebire în latura mistică a vieţii. Cu prilejul acela aveam următoarele note caracteristice: deprindeam pe mama cât mai fără mine şi cât mai fără corespondenţă, ca oarecum să mă uite şi să nu-i vie greu când va afla că m-am călugărit”, se arată în documentul păstrat în Arhivele CNSAS.




Creştina îşi dorea ca fiul ei să se căsătorească


O altă istorisire a călugărului despre mama sa a fost scrisă în vremea pe care acesta o petrecuse pe Muntele Athos. În primăvara anului 1939, părintele Arsenie Boca, pe atunci un tânăr diacon cu numele Zian, fusese trimis în călugărie pe Muntele Athos, de către Mitropolitul Nicolae Bălan. În cele trei luni petrecute în „grădina maicii Domnului”, cum este numită monahia de pe muntele Athos, Arsenie Boca a muncit la construirea treptelor spre schiturile şi peşterile călugărilor şi s-a ocupat de copierea manuscriselor Filocaliei. Într-o seară, relata acesta, le-a povestit călugărilor despre mama sa, Creştina, care nu îl voia călugăr, ci om însurat.

„Am vrut să mă fac aviator. Dar ca să intru la Cotroceni la şcoala de aviaţie îmi trebuiau bani mulţi şi mama nu avea de unde să-mi dea nici dacă-şi vindea casa. Singura şcoală unde urma să primesc bursa a fost la teologie. Şi cu toate că eram un copil credincios de mic nu m-am simţit vrednic să mă fac preot. Mama voia să mă însoare. Mama mea, Creştina, avea ochii albaştri, ea m-a hărăzit din pântecele ei să mă fac preot”, relata Arsenie Boca.

Călugărul le povestea însoţitorilor săi că nu mai păstrase legătura cu ea. „Acum mi-am adus aminte de ea, că nu i-am scris de peste un an de zile. I-am spus că vreau să mă călugăresc şi s-a supărat. Nu-i mai scriu pentru că vreau să o învăţ să uite de mine”, relata Arsenie Boca, amintind dialogul purtat cu doi călugări, pe muntele Athos.

Apariţia miraculoasă la înmormântarea mamei

În afara relatărilor părintelui Arsenie Boca, despre mama sa, cu care ar fi rupt legăturile definitiv după intrarea în călugărie, Creştina mai apare într-o o serie de istorisiri, culese de autorii volumelor biografice despre Arsenie Boca. Unii dintre cei care susţin că i-au fost apropiaţi duhovnicului au afirmat că acesta ar fi fost prezent la înmormântarea mamei sale, din iarna anului 1951, într-un mod miraculos.

„Când era la canal, părintele muncea din greu şi îşi depăşea întotdeauna norma şi era foarte apreciat de cei care îl păzeau. Odată a terminat mult mai devreme norma şi a zis celui ce-l păzea: „Îmi dai voie să mă odihnesc puţin?". Acela l-a lăsat să se odihnească. A văzut apoi că trece o oră, trec două şi au intrat în panică cei cel păzeau pe Părintele. L-au căutat şi nu l-au găsit nicăieri, le era frică de faptul că, fiind pedepsiţi pentru neatenţie, o să intre în locul lui.

La un moment dat, Părintele a apărut şi i-a zis paznicului: „Ti-am cerut voie să mă odihnesc, mi-ai dat voie, de ce m-ai mai căutat?" Dar l-au chestionat paznicii mai în amănunt şi până la urmă părintele a spus că a fost la înmormântarea mamei sale! S-au interesat şi într-adevăr la orele acelea părintele fusese la înmormântare!”, susţin autorii volumului „Mărturii din Ţara Făgăraşului despre părintele Arsenie Boca”. Creştina a fost înmormântată în cimitrul satului Hălmagiu.


Vă recomandăm şi:

Secretul lui Arsenie Boca: femeia care a stat 40 de ani lângă el. Cutremurătoarea poveste a Zamfirei, tânăra pe care duhovnicul nu a lăsat-o să se omoare

Ucenica lui Arsenie Boca, maica Zamfira îşi are locul de veci la Mănăstirea Prislop, alături de mormântul părintelui. I-a fost alături timp de peste 40 de ani, din primele zile în care a ajuns la mănăstire şi până la moartea duhovnicului. Povestea ei de viaţă este cutremurătoare. Potrivit unor mărturii, a fost salvată de la moarte de părintele Arsenie Boca şi, la rândul ei, a fost ucenica şi “îngerul păzitor” al acestuia.

Fotografii unice de la înmormântarea părintelui Arsenie Boca au fost publicate în premieră după 25 de ani

Două fotografii rare care înfăţişează înmormântarea părintelui Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop (Hunedoara) au fost publicate în premieră, la 25 de ani de moartea duhovnicului.

Zece învăţături ale părintelui Arsenie Boca despre ispită: "Avem sămânţa ei în noi din cauza poftei trupeşti în care am fost zămisliţi"

Au trecut mai bine de 25 de ani de la moartea părintelui Arsenie Boca, iar între timp duhovnicul a devenit un adevărat fenomen al ortodoxiei. Pelerinaje impresionante au loc în fiecare sfârşit de săptămână la mănăstirea Prislop, unde se află locul său de veci, iar învăţăturile sale au ajuns la fel cunoscute ca personalitatea sa. Unele dintre ele au menirea să îi ajute pe oameni să nu cadă pradă ispitelor.

Zece profeţii ale părintelui Arsenie Boca: moartea Ceauşeştilor, vărsarea de sânge de la Revoluţie, cutremure şi năpaste

Arsenie Boca, duhovnicul intrat în rândul marilor personalităţi ale ortodoxiei româneşti, ar fi prevestit că preşedintele comunist Nicolae Ceauşescu va muri în ziua de Crăciun a anului 1989. Profeţiile părintelui sunt susţinute de foştii săi apropiaţi şi de cei care l-au cunoscut, iar li se adaugă alte prorociri despre sfârşitul comunismului, războaie şi viitorul României.

Părintele Arsenie Boca şi cele zece mari învăţături despre taina rugăciunii. Care era cea mai cunoscută rugăciune pe care o rostea dimineaţa Sfântul Ardealului

Părintele Arsenie Boca a lăsat posterităţii o moştenire spirituală impresionantă, iar vorbele sale despre credinţă, rugăciune şi milostenie sunt preţuite de milioane de români, dovadă fiind mulţimile de pelerini care vin să să se roage la mormântul său de la Mănăstirea Prislop. Cea mai cunoscută rugăciune a părintelui este cea pe care acesta obişnuia să o rostească dimineaţa.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările