Secretul unui celebru artefact din Sarmizegetusa Regia: vasul cu inscripţia Decebalus per Scorilo, descoperit într-un fost palat al capitalei dacilor

Secretul unui celebru artefact din Sarmizegetusa Regia: vasul cu inscripţia Decebalus per Scorilo, descoperit într-un fost palat al capitalei dacilor

Fragmente din vas.

Fragmentele unui vas antic, cu forme bizare, descoperite într-un fost „palat” al Sarmizegetusei Regia, capitala regatului dac, au dat naştere a numeroase controverse. Cioburile sale purtau inscripţia Decebalvs Per Scorilo şi au fost o dovadă că strămoşii noştri cunoşteau scrisul. Istoricii şi arheologii au încercat să îi dezlege misterul şi să îi reconstituie povestea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Una dintre cele mai importante descoperiri înregistrate la Sarmizegetusa Regia au fost rămăşiţele unui vas cu formă şi dimensiuni nemaiîntâlnite, un vas înalt de un metru şi cu un diametru asemănător, care i-a făcut pe istorici să susţină că dacii cunoşteau scrisul. Vasul, probabil unul de cult, potrivit arheologilor, era ştanţat cu inscripţiile Decebalvs Per Scorilo, scrise cu litere latine.

„Cu multă dreptate acad. C. Daicoviciu a interpretat inscripţia de pe vasul de la Sarmizegetusa ca o inscripţie în limba dacilor, traducând-o prin: Decebal fiul lui Scorilo; într-adevăr, cuvântul per (înrudit cu latinescul puer) are în limba traco-dacilor înţelesul de „fiu”, ca, de pildă, în numele Zuper. Alfabetul grecesc e înlocuit cu cel latin; pe marele vas de cult descoperit la Sarmizegetusa inscripţia DECEBALVS PER SCORILO e redactată în limba dacilor, dar cu litere latine. În latineşte sau măcar cu litere latineşti a fost redactat mesajul trimis lui Traian pe o ciupercă. Tot aşa va fi scrisă şi epistola lui Decebal către Domiţian, semn că la cancelaria regească de la Sarmizegetusa limba puternicului Imperiu roman era cunoscută şi folosită. Aşadar, dacii cunoşteau scrierea. Fireşte, ea n-a devenit niciodată accesibilă tuturor dacilor. Exemplele de folosire a scrierii sunt rare”, constata istoricul Hadrian Daicoviciu, în volumul Dacii (1965).

Primele fragmente, descoperite în 1803
De-a lungul timpului vasul dacic, reconstituit şi aflat în prezent la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti, a iscat numeroase controverse. Primele informaţii despre descoperire unor fragmente din vasul dacic provin de la începutul secolului al XIX-lea, potrivit cercetătoarei Aurora Peţan, autoare a lucrării Vasul cu inscripţia „Decebalus per Scorilo”, publicată pe dacica.ro.


Atunci au avut loc primele cercetări sistematice ale aşezării de la Sarmizegetusa Regia, iar procuratorul fiscal Paul Török, cel care a cercetat ruinele fostului oraş antic unde localnicii au găsit mai multe comori, a consemnat, într-un raport ulterior, descoperirea unui fragment ceramic cu inscripţia PER Sco Rilo.

În 1954, arheologii au cercetat aşezarea civilă din Sarmizegetusa Regia, iar pe una dintre terase, arheologul I.H. Crişan a găsit un fragment ceramic cu ştampila DECEBALVS şi un al doilea, cu ştampila PER SCORILO. În anul următor au fost scoase din pământ mai multe fragmente, care erau prinse între rădăcinile unui fag, şi s-a constatat că aparţin unui vas de mari dimensiuni.

„Au existat patru seturi a câte două ştampile aplicate simetric, sub buza vasului, compunând inscripţia DECEBALVS PER SCORILO. Lipsea o singură ştampilă cu PER SCORILO – cea găsită în 1803 – însă la vremea aceea nu era cunoscut raportul lui Paul Török… Acesta avea să fie publicat după câteva decenii şi, abia atunci, se va afla că bucata lipsă fusese găsită cu un secol şi jumătate înainte şi, foarte probabil, pierdută între timp”, scrie Aurora Peţan, pe dacica.ro.

Palatul din Sarmizegetusa Regia
Locul în care a fost găsit vasul pare să fie unul dintre cele mai importante „microcartiere” ale Sarmizegetusei Regia, un fost „palat”, potrivit unor arheologi.

„Ieşită din comun este şi clădirea în interiorul căreia a fost găsit vasul. Constantin Daicoviciu spunea, despre această construcţie, că este neobişnuită din toate punctele de vedere. Este vorba de o construcţie poligonală, din bârne de lemn suprapuse, având 21 de laturi (în alte surse 20) lungi de câte 2 metri. Forma obţinută în plan este virtual circulară, iar clădirea e posibil să fi avut etaj. Diametrul construcţiei este de 12,5 m, suprafaţa încăperii fiind de 122,65 mp: o încăpere imensă… În interiorul încăperii s-au găsit urmele a două vetre de foc, iar chiar în centru, resturile marelui vas, răspândite pe o suprafaţă mare. Se pare că vasul era amplasat în mijlocul uriaşei încăperi circulare”, informează cercetătoarea.

Inscripţia vasului, în limba latină, a fost interpretată fie ca o indicaţie care arată cui aparţine vasul şi cine l-a executat, sau o inscripţie în limba dacă, ce spune că Decebal este fiul lui Scorilo. Ambele interpretări au provocat numeroase controverse.


Vă recomandăm şi:

Secretele fabuloasei descoperiri din Sarmizegetusa Regia: ce conţinea trusa medicală folosită de daci în chirurgie

Singura trusă medicală descoperită pe teritoriul ţării noastre cu ajutorul căreia se presupune că dacii efectuau operaţii chirurgicale îşi are originea în Sarmizegetusa Regia. Obiectele pe care aceasta le conţinea au stârnit de-a lungul timpului numeroase controverse.

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate.

FOTO Imagini unice cu descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia ţinută „la secret“ timp de doi ani: matriţa antică a bijutierului din capitala Daciei

Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările