Secretele necropolei vechi de 5.000 de ani: rugul funerar al strămoşilor noştri şi căpetenia de trib din Epoca Bronzului
0O necropolă veche de cinci milenii este scoasă la iveală în zona Silvaşului din vecinătatea Hunedoarei. Arheologii au descoperit aici rămăşiţele unor oameni înhumaţi din Epoca Bronzului şi au putut reconstitui cu ajutorul lor şi a obiectelor preistorice descoperite lângă rugul funerar, unul dintre cele mai vechi ritualuri funerare ale strămoşilor noştri.
Împrejurimile Hunedoarei au fost locuite de peste cinci milenii, arată cele mai recente descoperiri arheologice. O necropolă din zona Silvaşului, cercetată în aceste zile de arheologi, oferă detalii despre ritualurile funerare ale strămoşilor noştri şi este unică, susţin cercetătorii, pentru că prin rămăşiţele umane şi obiectele descoperite în tumulii de la Silvaş s-a putut reconstitui modul ciudat în care erau înhumate căpeteniile comunităţilor antice, mai puţin cunoscute.
Cercetarea arheologică a necropolei din zona Silvaş – Dealul Ţapului a demarat în urmă cu zece ani, iar campaniile din vara anului trecut şi cea încheiată în aceste zile au dus la cele mai importante descoperiri. Arheologii au scos la iveală rămăşiţele umane, cel mai probabil ale unei căpetenii care în urmă cu circa 5000 de ani a fost înhumată printr-un ritual funerar complex, într-un loc în care a existat un rug funerar, datat cu două secole mai devreme.
„Campania anului 2016 a urmărit finalizarea secţiunii deschisă în anul precedent, cercetarea şi documentarea contextelor arheologice. În anul acesta au mai fost descoperite o serie de recipiente ceramice aparţinând de asemenea culturii Coţofeni – faza a III-a (cca 3200 BC), precum şi o depunere de oase umane incinerate, aflate în relaţie stratigrafică directă cu rugul funerar cercetat în anul 2015. În ceea ce priveşte campaniile viitoare de cercetare arheologică, intenţionăm cercetarea integrală a movilelor 3 şi 4, precum şi practicarea de metode noninvazive cum ar fi prospecţiunile geomagnetice”, a declarat Sorin Tincu, directorul Muzeului de Arheologie, Istorie şi Etnografie Hunedoara.
Ritualuri funerare arhaice
În urmă cu un an, o echipă de arheologi de la Muzeul Banatului din Timişoara şi Muzeul de istorie, Arheologie şi Etnografie Hunedoara a scos la iveală, în urma cercetărilor întreprinse în situl arheologic de pe Dealurile Silvaşului, mormântul unei căpetenii din Epoca Bronzului.
Potrivit arheologilor, a fost prima dată când într-un tumul cercetat au descoperit un număr atât de mare de „piese” cu ajutorul cărora pot cunoaşte practicile funerare într-o necropolă din Cultura Coţofeni. Defunctul, despre care încă nu s-a stabilit dacă era bărbat sau femeie, a fost depus într-o cutie de lemn, însă ritualul care preceda înmormântarea sa este ceea ce i-a fascinat pe arheologi. „Trupul său era expus, pentru a se descărna, iar în acest timp se făcea un rug funerar pe care areu arse ofrandele, înainte de înmormântarea propriu-zisă”, relata arheologul Sorin Tincu. Necropola din zona Silvaşului a fost cercetată începând cu anul 2006, iar arheologii susţin că situl este unic în România.
Cercetarea de la Silvaşu de Jos – Dealu Ţapului este rezultatul unei colaborări între Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie Hunedoara şi Muzeul Banatului. Colectivul de cercetare este format din dr. Diaconescu Dragoş - responsabil de şantier, dr. Sorin Tincu - Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie Hunedoara, dr. Cosmin Suciu – Muzeul Banatului şi Aurelian Rusu – Alba Iulia.
Vasele, arse şi ele pe rug
Potrivit fişei de proiect din Cronica cercetărilor Arheologice, prima campanie de cercetări în zonă a demarat în 2006. „Avem de-a face cu un complex cu caracter ritual (poate funerar) ce a fost amenajat într-o movilă pre-existentă, anterioară momentului de amenajare a complexului, prin săpare în zona centrală a acestei movile. A urmat apoi amenajarea postamentului pe care au fost depuse vasele ceramice. Apoi a fost „amenajat" un „rug" ale cărui urme de ardere se constituie în cantitatea destul de mare de lemn ars. Credem că vasele au fost depuse anterior incendierii „rugului" deoarece restaurarea acestora a relevat clare urme de ardere secundară a acestora. După consumarea arderii, la scurt timp, tot acest complex ritual a fost acoperit cu o manta de lut luat din imediata proximitate a movilei”, indica raportul uneia dintre cercetările arheologice din anii trecuţi.
Ulterior, în aceeaşi movilă a avut loc o altă înhumare, în jurul anului 3.000 î. Hr., rămăşiţele defunctului fiind descoperite anul trecut.
Vă recomandăm şi:
Mormântul unui personaj misterios, o pivniţă îngropată sub pământ, obiecte rare din ceramică şi sticlă, vechi din secolul al XVIII-lea, au fost scoase la iveală în urma cercetărilor arheologice recente desfăşurate în curtea Castelului Corvinilor din Hunedoara.
Ruinele staţiunii Aquae pot fi văzute şi în prezent în vecinătatea oraşului Călan, însă în ultimii ani autorităţile locale n-au făcut niciun demers pentru a populariza monumentul istoric. Fostele băi termale din vremea dacilor şi romanilor sunt înfundate de gunoaie, iar turiştilor le este aproape imposibil să afle informaţii despre istoria locului.
Băile termale de la Geoagiu au o vechime de circa două milenii, iar în Antichitate, locul era o aşezare luxoasă, destinată celor bogaţi. O dovedesc cele 11 plăcuţe votive din aur şi numeroasele altare dedicate zeităţilor şi nimfelor, care au fost descoperite în ultimele decenii sub ruinele fostului complex de ape termale. Atât pentru istorie, dar mai ales pentru apa de calitate, zeci de mii de români ajung anual în staţiunea Geoagiu.