Secretele întunecate ale patriarhului Iustin, omul care a condus Biserica în anii marilor demolări
0
Patriarhul Iustin Moisescu a condus Biserica Ortodoxă Română într-una din cele mai întunecate epoci ale sale, când regimul comunist a decis demolarea a zeci de biserici valoroase pentru istoria românilor.
În anii ’80, zeci de biserici din România au fost demolate, fără ca oamenii aflaţi în conducerea Bisericii Ortodoxe Române să poată opune rezistenţă. Deceniul întunecat l-a avut în prim plan pe patriarhul Iustin Moisescu (născut în 1910, în funcţie între anii 1977 şi 1986), o personalitate a vremii, criticată de unii istorici pentru faptul că nu a reuşit să se ridice împotriva deciziilor lui Nicolae Ceauşescu de a distruge monumentele istorice preţioase, unele vechi de peste patru secole.
„În timpul în care a fost patriarh, un număr considerabil de biserici ortodoxe de importanţă istorică şi arhitecturală au fost demolate. Nu este nicio înregistrare a vreunei plângeri depuse de Moisescu, cu privire la acest fapt, deşi este îndoielnic ca prin opoziţia lui să poată realiza ceva împotriva determinării lui Ceauşescu de a schimba peisajul României prin reînnoirea urbană şi strămutarea rurală. Moisescu nu a putut proteja clericii critici ai regimului în faţa represiuneii autorităţilor şi a stat deoparte atunci când câţiva preoţi disidenţi, inclusiv părintele Gheoghe Calciu Dumitreasa, au fost alungaţi din funcţii şi aduşi în faţa tribunalelor”, era descris patriarhul, la moartea sa din 1986, într-un articol din arhivele Radio România Liberă (RFE).
Destinul preotului care s-a opus demolărilor bisericilor
În vremea în care Iustin Moisescu a condus destinele BOR, preotul dizident Calciu Dumitreasa, fost deţinut politic în anii ’50, fusese întemniţat din nou pentru „activităţi împotriva regimului”. Calciu a petrecut cinci ani şi jumătate în închisorile Aiud, Jilava şi Calea Rahovei, din condamnarea de 10 ani, şi a fost eliberat în 1984 la presiunea internaţională, la care s-au alăturat lideri ca Margaret Thatcher, Ronald Reagan şi Papa Ioan Paul al II-lea. În acest timp, fusese desfigurat în bătaie şi slăbise la 38 de kilograme din cauza tratamentului la care a fost supus în celule.
„Calciu este în România cel mai proeminent susţinător al libertăţii religioase. Predicile sale împotriva propagandei oficiale ateiste şi a demolărilor sistematice a bisericilor, care au început în 1977, i-au adus o consamnare de 10 ani de închisoare. Moisescu l-a caterisit şi l-a dat pe mâna instanţelor seculare, asistând astfel autorităţile în procedurile lor”, arăta un articol din arhivele RFE, din 1985.
După eliberarare, părintele Calciu a fost obligat să părăsească ţara, împreună cu familia, şi s-a stabilit în SUA.
Patriarhul l-a numit „ctitor” pe Ceauşescu
La mjlocul anilor ’80, Mănăstirea Văcăreşti (1716 - 1722), una dintre cele mai vechi aşezăminte din Capitală şi unul dintre monumentele valoroase pentru istoria românilor, a fost demolată din ordinul Ceauşeştilor, cu acordul tacit al patriarhului, care nu ar fi vrut ca aceasta să devină institut teologic. Câţiva intelectuali de marcă ai României şi câţiva preoţi au încercat să se opună campaniei fără precedent a regimului. Scrisorile deschise, semnate de profesorul academican Dionisie M. Pippidi, de istoricii Răzvan Theodorescu, Dinu C. Giurescu şi Vasile Drăguţ, de arhitecţii Grigore Ionescu şi Aurelian Triscu şi de arheologul Radu Popa, în care au solicitat oprirea imediată a demolării mănăstirii în iarna anului 1984, au avut ecouri în presa internaţională, însă nu au putut opri tăvălugul buldozerelor.
În pofida acţiunilor regimului comunist, considerate în afara ţării abuzuri împotriva drepturilor omului, patriarhul a continuat să îşi arate ataşamentul faţă de Ceauşescu.
„Înalţii ierarhi, clerul şi credincioşii... sunt uniţi strâns în jurul preşedintelui ţării, Nicolae Ceauşescu, şi iau parte cu entuziasm la implementarea măreţei construcţii a noii Românii, România fericită... Toate acestea se datorează solicitudinii permanente şi îndrumării directe a preşedintelui republicii noastre Nicolae Ceauşescu. De aceea, cu motive întemeiate, aceşti ani au intrat în istoria noastră ca Epoca Ceauşescu”, arăta patriarhul într-un discurs din 1985, la finalul căruia îl numea „ctitor” pe Nicolae Ceauşescu – termen arhaic atribuit constructorilor de biserici.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
