Secretele fabuloasei descoperiri din Sarmizegetusa Regia: ce conţinea trusa medicală folosită de daci în chirurgie

Secretele fabuloasei descoperiri din Sarmizegetusa Regia: ce conţinea trusa medicală folosită de daci în chirurgie

Săpături arheologice la Sarmizegetusa Regia. FOTO: cronica.cimec.ro

Singura trusă medicală descoperită pe teritoriul ţării noastre cu ajutorul căreia se presupune că dacii efectuau operaţii chirurgicale îşi are originea în Sarmizegetusa Regia. Obiectele pe care aceasta le conţinea au stârnit de-a lungul timpului numeroase controverse.

Ştiri pe aceeaşi temă

Povestea uneia dintre cele mai impresionante descoperiri înregistrată în ultimul secol în Sarmizegetusa Regia, singura trusă medicală antică ale cărei componente ar fi fost folosite de strămoşii noştri la intervenţii chirurgicale, a început în 1954. Istoricul şi arheologul Ion Horaţiu Crişan a luat parte la descoperire şi a cercetat obiectele, oferind publicului, potrivit mărturiei sale, dovada cea mai elocventă a existenţei unei chirurgii traumatologice la daci.

„Trusa medicală am descoperit-o în 1954, cu ocazia dezzvelirii uneia dintre terasele Dealului Grădiştii, loc pe care era aşezat oraşul Sarmizegetusa, din vremea regelui Decebal. Printre ruinele unei locuinţe distruse cu ocazia celui de-al doilea război al lui Traian (105 – 106 d. Hr.) am descoperit resturile unei casete de lemn cu mâner de fier. Caseta cuprindea: o pensetă de bronz, o lamă de cuţit din fier cu apărători de bronz, o placă formată din cenuşă vulcanică presată şi cinci mici borcănaşe de lut ars”, afirma Ion Horaţiu Crişan, în volumul „Civilizaţia geto-dacilor”, Ion Horaţiu Crişan (Bucureşti, Dacica, 2008). Penseta ar fi fost folosită, în opinia arheologului, pentru înlăturarea corpilor străini şi a schijelor de oase din răni. Lama de cuţit din fier a fost utilizată ca instrument chirurgical, ca bisturiu, susţinea autorul. Cenuşa vulcanică era presărată pe răni, cu rol absorbant şi cicatrizant, informa Ion Horaţiu Crişan.

Piesele de import de pe Insula lui Hipocrate
În ceea ce priveşte medicina, geto-dacii au depăşit cu siguranţă prima fază din istoria acestei discipline, cea primitivă, intrând în cea cunoscută sub numele de medicină hieratică, sacerdotală, intermediară între etnoiatrie (medicina populară) şi iatrosofie (medicina cultă), preciza omul de ştiinţă, în cercetarea dedicată şi trusei medicale antice. Medicina era practicată mai ales de preoţi, informa autorul, iar piesele de import ale trusei medicale arătau că dacii aveau legături strânse civilizaţiile mediteraneene ale vremii.

„Pe lângă vrăji şi practici mistice, preoţii geto-daci foloseau şi elemente terapeutice reale. Platon (Charmides, 156) ne transmite chiar un principiu de medicină dacică practicată de preoţi, în frunte cu marele preot. <<După cum – ne spune el textual – nu trebuie să încercăm a îngriji ochii fără să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit neţinându-se seama de corp>>. Principiul este cel integralist, care se regăseşte la adepţii şcolii din Kos, şcoală ce a culminat cu Hipocrate, cel mai strălucit reprezentant al medicinei antice, supranumit pe drept cuvânt <<părintele medicinei>>. În sprijinul legăturilor pe care le întreţineau preoţii-medici geto-daci cu lumea grecească şi chiar cu insula Kos se poate menţiona trusa medicală pe care am descoperit-o într-o locuinţă de pe Dealul Grădiştei. Din trusă făceau parte o pensetă de bronz lucrată, probabil, la Kos şi o tabletă medicamentoasă din cenuşa unui vulcan mediteranean, la care se adaugă un bisturiu şi borcănaşe pentru alifii”, preziza autorul volumelor I şi II din „Civilizaţia geto-dacilor”.

Despre provenienţa din import a pensetei din trusa medicală din Sarmizegetusa Regia au adus informaţii şi alţi arheologi.

„Penseta descoperită în trusa medicală de la Grădiştea de Munte aparţine unui tip mai complex, fiind foarte probabil o piesă de import. Cea mai bună analogie pentru această piesă se află într-o trusă medicală descoperită pe insula Kos, datată din perioada elenistică, nu înainte de secolul al doilea î. Hr.”, informa cercetătoarea Liliana Daniela Suciu, în lucrarea „Instrumentar medical şi farmaceutic în Dacia Preromană”, (Revista Fontes Historiae, Bistriţa Năsăud).

Singura trusă descoperită
Autoarea studiului despre instrumentarul medical al dacilor informa că în Dacia preromană trusele medicale sunt foarte rare, iar majoritatea instrumentelor medicale au fost găsite disparat în siturile dacice. „Singura trusă cunoscută deocamdată este cea descoperită în locuinţa de pe terasa a V-a a platoului cu şase terase de la Grădiştea de Munte. Piesele au fost descoperite împreună, ele constituind inventarul unei casete de lemn din care s-au mai păstrat mânerul de fier şi fragmente din ferecătura de bronz care o decora. Pe lângă instrumentele de metal (pensetă, bisturiu) şi piatră (placa din cenuşă vulcanică) trusa mai conţinea şi cinci recipiente ceramice de mici dimensiuni. Toate au fost confecţionate la roată şi reprezintă miniaturi ale unor vase tipice civilizaţiei dacice. Ţinând cont de inventarul trusei, putem presupune că ea aparţinea unui medic chirurg, spre această interpretare ducând prezenţa în componenţa trusei a pensetei şi bisturiului. Placa de cenuşă putea fi folosită la stoparea hemoragiilor şi grăbirea cicatrizării rănilor, iar văscioarele puteau fi utilizate la păstrarea unor substanţe necesare în tratarea unor afecţiuni”, informa cercetătoarea Liliana Daniela Suciu, în lucrarea „Instrumentar medical şi farmaceutic în Dacia Preromană”.

Trusa descoperită la mijlocul anilor 1950 în Sarmizeegtusa Regia conţinea atât piese de import (penseta I placa de cenuşă), cât şi de origine locală (vasele ceramice). Ea data din secolul I d. Hr., fiind descoperită într-o locuinţă care, ulterior, a fost incendiată în timpul războaielor daco-romane. De asemenea, ar fi putut fi folosită de medici daci, informează arheologii.

Bisturiele dacice
Un presupus bisturiu din trusa de la Sarmizegetusa Regia le-a atras atenţia arheologilor, datorită rarităţii unor astfel de piese. Bisturiul putea fi folosit la practicarea unor incizii, la tăierea abceselor şi în aproape toate intervenţiile chirurgicale, informa cercetătoarea. „În Dacia, asemenea piese sunt foarte puţin cunoscute, nu pentru că ele nu ar fi existat, ci pentru că astăzi este foarte greu să fie deosebite de cuţitele obişnuite, cu care seamănă foarte mult ca formă. Lama acestor instrumente este realizată întotdeauna din metal, de obicei din fier, fiind prinsă în mânere de lemn, os, corn sau alte materiale. Cu siguranţă lama de fier descoperită în trusa medicală de la Grădiştea de Munte era o parte componentă a unui astfel de bisturiu. Din aceeaşi aşezare provin alte două piese ce puteau fi utilizate în diverse operaţii chirurgicale”, arăta autoarea studiului „Instrumentar medical şi farmaceutic în Dacia Preromană”.

În Sarmizegetusa Regia au fost descoperite cârlige, cărora arheologii le-au indicat o posibilă utilizare în medicină, pentru a ridica marginile unei plăgi sau a depărta ţesuturile în timpul unei operaţii chirurgicale.

Ce rol avea cenuşa vulcanică
Cenuşa vulcanică din trusă, care putea fi folosită pentru prepararea diferitelor substanţe medicinale, i-a fascinat, de asemenea, pe unii dintre arheologi. „Din Dacia preromană se cunosc trei asemenea piese. Una provine de la Poiana, este din marmură, foarte probabil obiect de import, şi era utilizată la prepararea alifiilor. Cealaltă făcea parte din trusa medicală descoperită la Grădiştea de Munte. Placa este din cenuşă vulcanică, are o formă dreptunghiulară şi este şi ea tot o piesă de import. Spre deosebire de placa de la Poiana, acesta din urmă putea fi folosită atât la prepararea medicamentelor, dar putea constitui ea înseşi un medicament, praful rezultat din răzuirea acesteia, presărat pe răni şi ulceraţii, având un efect absiorbant şi cicatrizant. În fine, o a treia placă, de alabastru, provine de la Piatra Roşie. Asemenea plăci sunt cunoscute în instrumentarul medical roman, la fel cum utilizarea unor minerale în tratamentul unor afecţiuni era prescris din antichitate de diverşi medici şi botanişti”, arăta Liliana Daniela Suciu, în lucrarea „Instrumentar medical şi farmaceutic în Dacia Preromană”.

Văscioarele din trusa medicală scoasă la iveală la Sarmizegetusa Regia puteau conţine unguente, pe care potrivit unor istorici, dacii şi le puteau fabrica singuri, fără a mai fi nevoie să el importe.

Povestea Sarmizegetusei Regia

Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, religios şi politic al Daciei, înainte de războaiele daco-romane din jurul anului 100. Templele şi sanctuarele ei au fost dispuse pe două terase, iar unii istorici au stabilit că au fost ridicate unele din vremea regelui Burebista, iar altele în vremea lui Decebal, în care aşezarea s-a aflat în apogeul dezvoltării sale economice, potrivit unor istorici. Sarmizegetusa Regia a fost devastate de romani, a fost incendiată, iar templele ei au fost distruse şi abandonate vreme de aproape două milenii. În prezent, situl arheologic este inclus în patrimoniul UNESCO, alături de alte cinci cetăţi dacice şi este unul dintre cele mai populare minumente istorice ale ţării.


Vă recomandăm şi:

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate.

FOTO Imagini unice cu descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia ţinută „la secret“ timp de doi ani: matriţa antică a bijutierului din capitala Daciei

Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările