Secretele Elenei Ceauşescu: accidentul grav ţinut sub tăcere şi obsesia pentru putere. Ce alte episoade din viaţa soţiei preşedintelui comunist au fost ascunse

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Note secrete ale Departamentului de Stat al SUA şi ale spionajului american oferă detalii din viaţa Elenei Ceauşescu, pe care autorităţile regimului comunist au încercat să le ţină sub tăcere.

Elena Ceauşescu (1916 - 1989), soţia preşedintelui comunist Nicolae Ceauşescu, a rămas în istorie ca una dintre personalităţile negative din trecutul ţării. A deţinut funcţii importante în partid şi a încercat să îşi influenţeze soţul în luarea unor decizii dezastruoase pentru români. Note informative ale Departamentului de Stat al SUA şi ale spionajului american, desecretizate în ultimii ani, oferă detalii mai puţin ştiute din viaţa Elenei Ceauşescu. Iată câteva dintre acestea:

Accidentul ascuns al Elenei Ceauşescu

Elena Ceauşescu ar fi suferit un accident rutier grav în toamna anului 1979, lucru pe care autorităţile comuniste au făcut tot posibilul să îl ascundă românilor. Detalii despre traumele suferite de soţia preşedintelui comunist s-au păstrat în câteva note secrete ale Departamentului de Stat al SUA, publicate de wikileaks.com.

„Există zvonuri temeinice în Bucureşti că Elena Ceauşescu a fost implicată într-un accident auto, sâmbătă seara, în 20 octombrie. Se spune că ar fi fost rănită şi a fost internată la Spitalul Elias. Spitalul ar fi împânzit de agenţi de securitate. Am notat că doamna Ceauşescu nu a mai apărut în public în weekend”, informa, în 22 octombrie 1979, o notă secretă a Departamentului de Stat al SUA. „Zvonurile continuă să circule în Bucureşti că Elena Ceauşescu, soţia preşedintelui, a fost rănită într-un accident rutier şi ar fi suferit câteva fracturi de coaste. Alte relatări arată că ar fi suferit răni faciale şi ar fi avut dinţii rupţi, fiind trimisă apoi fie la Paris, fie la Viena pentru lucrări dentare şi de chirurgie plastică. Ambasadoru francez neagă că ea ar fi ajuns în Franţa. Alţii sugerează că destinaţia ar fi fost Moscova, pe care o considerăm foarte puţin probabilă. Altă versiune a povestirii este că doamna Ceauşescu ar fi avut un picior rupt şi a fost lăsată să se recupereze acasă. În orice caz, nu a mai apărut în public din 17 octombrie. Nu mai este nevoie să spun că nu există nicio menţiune a „accidentului” în presa românească”, arăta o altă notă informativă, din 30 octombrie 1979, a Departamentului de Stat al SUA.

Zvonurile au fost confirmate de unii diplomaţi români. „În urma unei reuniuni din această dimineaţă cu diplomatul Mircea Răceanu, a fost întrebat dacă este vreun adevăr în zvonul că doamna Ceauşescu a părăsit ţara pentru îngrijiri medicale după recentul ei accident auto. Spunând că el personal nu poate afirma precis unde a fost trimisă, Răceanu a confirmat astfel că ea a păsărit ţara. A adăugat că doamna Ceauşescu a fost rănită serios”, arăta o altă informare confidenţială a Departamentului de Stat, din 31 octombrie 1979. O notă secretă din 19 noiembrie 1979 arăta că Elena Ceauşescu îşi făcuse din nou apariţia în public după o lună de la accident, la o plenară care prefaţa Congresul al 12-lea al Partidului Comunist Român. În imaginile de televiziune, aceasta arăta mai slabă şi cu o coafură diferită, însă fără a avea cicatrice sau un mers diferit.

„Vitriolul” Elenei Ceauşescu

Un alt episod trecut sub tăcere din activitatea Elenei Ceauşescu, dar menţionat în notele informative ale Departamentului de Stat al SUA a fost incidentul petrecut în timpul Congresului al XII-lea, al PCR, din noiembrie 1979. Atunci, Constantin Pârvulescu (84 de ani) a luat cuvântul pronunţându-se împotriva realegerii lui Nicolae Ceauşescu la conducerea partidului, pe care l-a acuzat că a concentrat puterea în mâinile sale, punându-şi interesele personale înaintea celor ale partidului şi ţării. Atacul veteranului comunist a fost sancţionat dur de audienţă, a fost dat afară din sală şi destituit.

„Câţiva delegaţi au sărit imediat în apărarea lui Ceauşescu, cerând ca Pârvulescu „să fie făcut bucăţele”. Ceauşescu însuşi a „înnebunit” şi l-a atacat furios pe Pârvulescu. Fostul preşedinte comunist a revenit apoi la acreditările sale din trecut, referindu-se la rolul său în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, când a luptat împotriva germanilor în timp ce Pârvulescu o ducea confortabil, în lux. În timpul schimbului aprins de vorbe, Elena Ceauşescu striga fără încetare, aruncând comentarii vitriolice”, informa o notă confidenţială a Departamentului de Stat al SUA, din 24 noiembrie 1979. Ceauşescu arăta epuizat, de înţeles după o săptămână grea, în timp ce soţia lui arăta înfiorător, poate din cauza activităţilor din zilele precedente sau a recentului accident auto, mai adăugau autorii notei, publicată de wikileaks.com.

Elena Ceauşescu ar fi vrut să îşi urmeze soţul la conducerea ţării

În 1987, cu doi ani înainte de înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu de la conducerea ţării, România se afla într-o criză economică profundă, arătau rapoarte secrete ale Agenţiei Centrale de Informaţii a Statelor Unite ale Americii.

„România se îndreaptă înspre încă una dintre lungiile serii de ierni cu o descreştere constantă a alimentelor şi a disponibilităţii energiei, iar situaţia din acest an se combină cu reducerea salariilor la scară largă şi cu disponibilizări de muncitori, declanşate de scăderea producţiei. Posibilitatea răspândirii neliniştilor ce ar putea sfârşi conducerea de 22 de ani a preşedintelui Ceauşescu este deosebit de ridicată. Este uşor de ghicit, oricum, cât de aproape este România de punctul limită”, informa un raport al CIA, din 1987. În acele momente dificile pentru Ceauşescu, soţia sa plănuia să îi urmeze la putere, informau unele note secrete ale CIA.

„Ceauşescu, între timp, continuă să ţină în strânsoare economia şi să îşi promoveze familia şi soţia sa ambiţioasă, strângând cercul oficialilor cu influenţă de la conducerea ţării. De cealaltă parte, Elena Ceauşescu încearcă să îşi construiască propria ei bază de putere, ca şefă a Comisiei de cadre şi având legături strânse cu şeful Securităţii, Postelnicu. Deşi caută să se poziţioneze ca succesoare a lui Ceauşescu, soţia sa este atât de nepopulară şi atât de lipsită de aptitudini politice, încât alţi potenţiali succesori îi vor dejuca planurile rapid, o dată ce soţul ei va fi înlăturat. Pentru a avea succes, ar trebui să îşi îndepărteze soţul rapid, dar, i-ar fi foarte dificil să facă acest lucru”, informa un raport al CIA din 9 iulie 1987, desecretizat în ultimii ani.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Spionii CIA, despre megaproiectul secret al uraniului din România: „Minele sunt păzite de soldaţi sovietici cu mitraliere. Uraniul este sigilat şi dus în URSS”

Marile eşecuri ale industriei ceauşiste. Termocentrala inutilă de 1 miliard de dolari, efectele devastatoare ale minelor de uraniu şi exploatările catastrofale 

Ororile din beciurile Securităţii. Cum au fost trataţi „duşmanii poporului“ lăsaţi pe mâna călăilor regimului comunist 

Mega-proiectele de transport ale epocii Ceauşescu. Povestea celor 3.200 de kilometri de autostradă plănuiţi în anii '60 şi a celui mai mare canal fluvial

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite