Secretele carierei de andezit a dacilor. Roca vulcanică din Sarmizegetusa Regia, adusă de la zeci de kilometri VIDEO
0
Cele mai faimoase monumente de la Sarmizegetusa Regia au fost ridicate din andezit, iar blocurile uriaşe de rocă vulcanică au fost aduse de la 50 de kilometri.
Templele misterioase din Sarmizegetusa Regia au fost construite din andezit adus din carierele aflate la peste 50 de kilometri distanţă de capitala dacilor, situate pe valea Mureşului în imediata vecinătate a Devei.
GALERIE FOTO CU CARIERA DE ANDEZIT
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat
Discuri uriaşe de aproape trei tone, prezente în structura templelor antice, baze de coloane, vase uriaşe de cult, tamburi şi faimosul „soare de andezit” s-au păstrat de peste două milenii în Sarmizegetusa Regia şi datorită durităţii rocii vulcanice din care se compun.
„Andezitul, piatră pretabilă la prelucrare, s-a utilizat sub formă de piatră finisată şi semiprelucrată. Rezultă de aici importanţa şi valoarea deosebită ce o confereau dacii acestor roci remarcate prin rezistenţă, compactitate (vasele de andezit păstrau apa) şi aspectul estetic plăcut. Dacă pentru daci, calcarul era roca ordinară folosită în construcţii de orice fel, andezitului i se confereau (recunoşteau) calităţi superioare, inclusiv de valoare monumentală”, arăta cercetătorul Ioan Mârza, în lucrarea „Andezitul utilizat de daci în construcţiile sacre de la Sarmizegetusa Regia – Petrografia şi provenienţa” (1997).
Templele din Sarmizegetusa Regia Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Timp de peste un secol, pe baza unor aprecieri eronate ale arheologilor, s-a crezut că o carieră înfiinţată la Măgura Uroiului (Simeria) de pe malul Mureşului, aflată la circa 30 de kilometri în linie dreaptă de Sarmizegetusa Regia ar fi furnizat andezit pentru construcţia templelor din capitala dacilor. „Compoziţia mineralogică, precum şi analizele chimice efectuate în studiile mai recente, arată că roca vulcanică de la Uroi nu este andezit. Compoziţia mineralogică este specifică trahitului, rocă vulcanică mai alcalină decât andezitul”, arată dr. Iulian Olteanu, autorul „Studiului privind componentele litice din ansamblul cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia”, realizat de Institutul Naţional al Patrimoniului şi prezentat pe pagina Consiliului Judeţean Hunedoara.
Studiul geologic şi petrografic din 2019 a comparat potenţialele surse de provenienţă ale metarialelor folosite la construcţia edificiilor din Sarmizegetusa Regia: Cetatea Devei, aflată la 43,3 kilometri în linie aeriană de Sarmizegetusa Regia, Dealul Cozia (44,5 kilometri), Pietroasa Bejan (42 de kilometri) - toate în vecinătatea Devei şi Măgura Călanului (25,5 kilometri).
Cariera de la Cozia. VIDEO: ADEVĂRUL. Daniel Guţă
Concluzia în urma analizelor ştiinţifice recente a fost că locul de unde dacii au extras cel mai mare volum de andezit cenuşiu utilizat pentru templele şi sanctuarele din Sarmizegetusa Regia a fost Dealul Cozia, din vecinătatea Devei.
Un drum de peste 60 de kilometri leagă în prezent locul unde se află cariera antică de andezit de la Cozia de capitala dacilor din Munţii Orăştiei. Acest lucru arată cât de mare a fost efortul pe care dacii l-au depus pentru transportul blocurilor de andezit spre Sarmizegetusa Regia. Râurile Mureş şi Strei ar fi fost folosite drept canale de navigaţie, pentru transportul materialelor, până la poalele munţilor, potrivit unor istorici.
Discuri de andezit Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Cariera de andezit de la Cozia este, în prezent, abandonată, dar prezintă urme de exploatare din diferite perioade, unele putând fi considerate antice. De aici au fost extrase blocuri monolite, nefisurate, de dimensiuni mari, folosite la construcţia Soarelui de Andezit, a trei temple patrulatere, a Sanctuarului mare circular şi a Sanctuarului mic circular.
„La baza masivului de andezit din Dealul Cozia se află un platou de dimensiuni generoase ce ar fi putut servi ca zonă de prelucrare. Pe acest platou se află, împrăştiate, numeroase blocuri de andezit, unele prezentând urme clare de exploatare”, se arată în studiul geologic.
Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Cariera antică de la marginea Devei
Concluziile cercetătorilor indică Dealul Coziei drept principala carieră de andezit a dacilor, în timp ce conul vulcanic pe care a fost ridicată Cetatea Devei şi Măgura Uroiului au fost excluse ca posibile surse de materiale de construcţie.
„Dealul Uroi nu a constituit o sursă de material litic pentru daci la Sarmizegetusa. Andezitul din dealul Cetăţii Deva, în ciuda asemănărilor macroscopice, este de asemenea diferit mineralogic de andezitul din incinta Cetăţii Sarmizegetusa, ceea ce exclude şi acest loc ca posibilă sursă antică de extracţie. Andezitele din incinta cetăţii Sarmizegetusa sunt practic identice, mineralogic şi structural cu andezitul din corpul de Cozia (unde există carierele din Dealul Cozia şi Pietroasa-Bejan). Prin urmare, trebuie să admitem că sursa rocilor andezitice de la Sarmizegetusa este cu siguranţă corpul de andezite de Cozia. Dacă luăm în considerare gradul de opacitizare al hornblendei brune, andezitul din Dealul Cozia este cel mai apropiat de andezitul din incinta cetăţii Sarmizegetusa”, se arată în studiul publicat în 2019.
În ce priveşte Măgura Călanului, cariera aflată pe valea Streiului a reprezentat sursa calcarelor folosite în construcţiile de la Sarmizegetusa Regia.
Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Sarmizegetusa Regia are o poveste aparte. A fost clădită în urmă cu peste două milenii, se află în Munţii Orăştiei, la poalele „muntelui sfânt al dacilor“ şi a fost distrusă în anii cuceririi romane. În Sarmizegetusa Regia au fost descoperite în ultimii ani cele mai preţioase tezaure de bijuterii şi monede antice de aur şi argint, multe dintre obiecte fiind considerate unice, dar şi numeroase vestigii care oferă indicii despre standardul de viaţă ridicat al locuitorilor aşezării din Epoca Fierului.
Primele cercetări sistematice s-au derulat în Sarmizegetusa Regia la începutul anilor 1800, dar cea mai mare parte a sitului nu a fost cercetată sistematic până în prezent. Sanctuarul mare circular şi „soarele de andezit” se numără printre cele mai valoroase monumente ale cetăţii dacice.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
