Sarmizegetusa Regia şi conspiraţiile: oraşul subteran scanat de ruşi pentru aur, tunelurile ascunse şi portalurile yoghinilor spre lumea astrală

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sarmizegetusa Regia

Cele mai ciudate mituri care circulă pe seama aşezării dacice Sarmizegetusa Regia spun că locul se suprapune unui oraş subteran întins pe zeci de hectare, că în incinta sacră din capitala Daciei ar putea exista un portal energetic, care face legătura cu universuri paralele, că dacii au construit tuneluri între cetăţile dacice. Astfel de ipoteze, apărute după 1990, sunt contestate cu vehemenţă de istorici.

Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, religios şi politic al Daciei, înainte de războaiele daco-romane din jurul anului 100. Oraşul antic, înconjurat de zidurile ce pot fi văzute şi în prezent, se întindea pe o suprafaţă de trei hectare, susţin istoricii, iar la poalele cetăţii, pe o rază de trei kilometri, se aflau numeroase aşezări civile. Mai mult, pe vârfurile munţilor care înconjurau Sarmizegetusa Regia, dacii au ridicat cetăţi de apărare, iar în vremurile de restrişte, populaţia îşi găsea adăpost în aşezarea din munţi. Sarmizegetusa Regia a fost devastată, potrivit istoricilor, de legiunile romane. A fost incendiată, iar templele ei au fost distruse şi abandonate în cele din urmă. Rămăşiţele lor nu au fost cercetate îndeajuns şi astfel nu au oferit suficiente informaţii istoricilor pentru a dezlega toate misterele capitalei Daciei.

Poveştile fanteziste despre Sarmizegetusa

Ruinele Sarmizegetusei Regia au stârnit imaginaţia amatorilor de senzaţional, iar pe baza unor frânturi de informaţii sau datelor interpretate greşit, în ultimii ani cetatea dacică a dat naştere a numeroase mituri. Cele mai multe dintre miturile ciudate ale sitului UNESCO, propagate după 1990, sunt neadevărate, susţin administratorii sitului UNESCO şi cercetătorii care au participat la săpăturile arheologice în Sarmizegetusa Regia.

Ruine dacice şi romane de vizitat în România - Sarmizegetusa

Una dintre aceste aceste legende se referă la faptul că aşezarea din Munţii Orăştiei se suprapune unui oraş subteran care s-ar întinde pe 200 de kilometri pătraţi şi ar cuprinde şi celelalte aşezări antice din Munţii Orăştiei. Informaţiile, contestate de majoritatea istoricilor, au fost lansate de un fost general de divizie, Vasile Dragomir, într-o serie de articole publicate la începutul anilor 1990. Potrivit acestuia, descoperirea ar fi fost făcută de armata română care căuta locuri pentru a construi unităţi militare. De asemenea, potrivit generalului de divizie, în zona Sarmizegetusei Regia ar fi existat o reţea de tuneluri subterane. Şi aceste teorii sunt respinse de majoritatea cercetătorilor, care însă confirmă faptul că zona din Munţii Orăştiei unde se află cetăţile dacice era populată în Antichitate, având o densitate mai mare chiar decât în prezent.

Sarmizegetusa Regia şi ruşii

Autorii altei teorii, publicată în anii 1990 şi perpetuată până în prezent despre Sarmizegetusa Regia, susţineau că echipe de cercetători ruşi au scanat, cu dispozitive performante şi cu ajutorul sateliţilor, teritoriul oraşului antic. Au căutat aur sau aşezări preistorice. Aur a existat în Sarmizegetusa Regia în cantităţi impresionante. Despre comorile dacilor au relatat autorii contemporani strămoşilor noştri.

Cronicarul latin Dio Cassius afirma că „Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca sa nu dea nimic pe faţă”.

Autorul „Istoriei Romanilor” mai scria că invadatorii ar fi descoperit o parte din comori, după ce Biciclis, un get care ar fi ştiut locul ascunzătorilor, a fost luat prizonier şi ar fi dat în vileag povestea. Comorile au ajuns în Roma, o dată cu alte prăzi care au totalizat peste 160 de tone de aur şi 300 de tone de argint, iar cucerirea Daciei a fost sărbătorită timp de 123 de zile în Imperiul Roman, mai scria Dio Cassius.

Prospecţiuni miniere au fost efectuate în zona Sarmizegetusei Regia, în anii regimului comunist, însă mine de aur nu au existat în zonă, afirmă Leonida Căzănaru, fost cercetător minier, cu o experienţă de 40 de ani în minerit. În apropiere de cetatea dacică au avut loc şi prospecţiuni de uraniu, fără a exista vreo exploatare minieră, iar o legendă spune că de teama de a fi iradiat, în anii 1970, Nicolae Ceauşescu a renunţat la a mai vizita Sarmizegetusa Regia. În ce priveşte scanarea aşezării Sarmizegetusa Regia cu dispozitive performante, ea a fost făcută în 2012, prin sistemul LIDAR de o echipă de specialişti angajată de Discovery Chanel. Scanarea, realizată din avion, a oferit imagini care ajută la găsirea oricăror forme de construcţie îngropată în pământ, a tunelelor sau a altor tipuri de săpături.

Sarmizegetusa Regia. Iunie 2014. FOTO

Lumea astrală

O altă teorie despre Sarmizegetusa Regia arată că incinta sacră a oraşului antic reprezintă, de fapt, un important centru energetic. Practicanţii meditaţiilor şi yoghinii o susţin. „În complexul de la Sarmizegetusa, cel mai încărcat loc din punctul de vedere al rezonanţei cu Shambala (lumea astrală) este chiar «Soarele de andezit» sau discul solar. În zonă se remarcă o încărcare vitală cu totul şi cu totul excepţională, evidenţiată şi de dimensiunea mult peste medie a arborilor şi a vegetaţiei din jurul sanctuarului dacic. Acesta este un loc extraordinar pentru a realiza proiecţii în timp, mai ales dacă nu avem idei preconcepute în ceea ce priveşte tradiţia spirituală dacică“, se arăta pe site-ul yogaesoteric.net.

Soarele de andezit este un loc al energiilor divine, spun alţi yoghini. „Am simţit foarte clar că deasupra discului de piatră era un tub ascendent luminos pe care eu l-am perceput atunci precum o poartă care se deschide. Şi acolo, în interiorul acelui tub, erau valabile cu totul alt fel de legi ale timpului şi ale spaţiului, totul era complet diferit de tot ceea ce ştiam sau am simţit eu vreodată. Mi se părea atunci evident faptul că pot să ajung oricând doresc, imediat, în Shambala, mi se părea că pot întinde mâna şi să ating acea lume, că pot vorbi cu fiinţele care trăiesc acolo. Mă simţeam invincibil şi nemuritor, una cu pământul şi cu stelele”, relata un alt practicant al meditaţiei.

„Ceea ce simt mai ales este o nevoie organică de-a dreptul covârşitoare de a atinge discul solar, de a mă lipi de el, de a mă întinde de exemplu pe acest disc. Atunci am certitudinea că sunt pe de o parte în deplină siguranţă şi pe de altă parte că sunt conectată la un fel de baterie vitală care mă încarcă cu forţa vieţii”, scrie Andreia (26 ani), potrivit yogaesoteric.net. Mitul energiilor resimţite în aşezarea dacică a atras numeroşi yoghini, practicanţi de meditaţie şi ai unor ritualuri de ezoterism spre fostele temple ale oraşului antic, însă în prezent astfel de activităţi sunt interzise în incinta sitului UNESCO.


Vă recomandăm şi:

Secretele templelor dacilor: altare de sacrificii, locuri de observaţii cereşti şi sanctuare de iniţiere a războinicilor. De ce au fost distruse din temelii de romani

Cel mai mare complex de temple şi sanctuare a fost înfiinţat în Sarmizegetusa Regia, vechea capitală a Daciei din vremea regelui Decebal. Aici aveau loc, potrivit unor istorici, ritualurile de iniţiere a războinicilor daci, dar şi sacrificii, iar forma unor aşezări misterioase i-a dus pe cercetători la concluzia că locurile erau punte de observaţie astronomică.

FOTO Eclipsa peste sanctuarele dacilor. Cum s-a văzut fenomenul astronomic în Sarmizegetusa Regia, unul dintre cele mai misterioase locuri ale Hunedoarei

Sarmizegetusa Regia a oferit astăzi o privelişte impresionantă turiştilor care au ales fosta capitală a Daciei, din Munţii Orăştiei, pentru a asista la eclipsa solară. Şi celelalte cetăţi dacice au fost destinaţii ideale pentru călătorii interesaţi de fenomene astronomice.

Munţii Retezat, cel mai sălbatic loc al Hunedoarei, unde s-ar fi născut poporul lui Prometeu. De la legenda uriaşilor la fenomenele paranormale

Masivul Retezat este impresionant prin cele peste 40 de lacuri glaciare de la peste 2.000 de metri. Muntele a strâns mulţime de legende şi mistere, unele dintre ele fiind cu totul ieşite din comun. Se spune că poporul titanului Prometeu ar fi trăit în Retezat şi că „piramidele“ lui reprezină centre ale energiilor paranormale. Din istoria Retezatului nu lipsesc poveştile despre OZN-uri şi fenomene miraculoase.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite