FOTO Sarmizegetusa romană intră într-un circuit turistic european. Sarmizegetusa dacică rămâne în incertitudine

Ulpia Traiana Sarmizegetusa are şanse să devină o atracţie turistică importantă. Foto: Daniel Guţă

Ruinele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa vor face parte din „Ruta culturală turistică a împăraţilor romani”, alături de siturile daco-romane Adamclisi, Histria, Apulum şi Roşia Montană.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fostul oraş daco-roman de la poalele Retezatului, a fost inclusă într-un proiect turistic finanţat de Uniunea Europeană, care va da mai multă vizibilitate zonei istorice.

Proiectul e derulat de „Centrul Dunărean de Competenţe Belgrad” şi va fi impelementat până la finalul acestui an, în patru ţări: România, Serbia, Croaţia şi Bulgaria. Fostele situri romane vor deveni punctele de atracţie ale unui traseu tematic, menit să promoveze turismul.

„Situl de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa care se află în administrarea noastră, a fost selectat pentru a face parte dintr-un circuit turistic european, Ruta Împăraţilor Romani”, a declarat Liliana Ţolaş, managerul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romanice din Deva. Integrarea Sarmizegetusei romane în circuitul turistic va înlesni atragerea de fonduri europene pentru lucrările de restaurare necesare în situl arheologic, dar şi un număr important de vizitatori, consideră managerul instituţiei de cultură.

Cetăţile rămase în ceaţă
În prezent, situaţia a rămas incertă în privinţa Sarmizegetusei Regia, fosta capitală a Daciei, situată la circa 40 de kilometri de Ulpia Traiana, în Munţii Orăştiei.

În luna decembrie a anului 2012, cetăţile dacice au fost preluate în administrare de Consiliul Judeţean Hunedoara, de la Ministerul Culturii. Problemele au apărut însă când reprezentanţii CJ Hunedoara au solicitat transferul efectiv al cetăţilor, respectiv un inventar cu ce se află în acea zonă. Ministerul Culturii nu a putut răspunde solicitării, pe motiv că nu dispune de o astfel de documentaţie.

Monumentele istorice nu figurează în inventarele ministerului, fiind ştiut faptul că după 1989, până anul trecut, nimeni nu a vrut să îşi asume responsabilitatea faţă de ele. Dovadă lipsei de interes pentru monumentele de patrimoniu au fost tezaurele arheologice în valoare de milioane de euro sustrase de braconieri din siturile cetăţilor dacice şi traficate apoi în Occident.