România lucrului prost făcut. Staţiunea - fantomă, fără apă şi curent, dotată cu o telegondolă care nu duce nicăieri

România lucrului prost făcut. Staţiunea - fantomă, fără apă şi curent, dotată cu o telegondolă care nu duce nicăieri

Telegondola din Pasul Vâlcan. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Vulcan a rămas municipiul hunedorean cu cei mai puţini turişti, deşi în ultimii ani au fost investiţi peste nouă milioane de euro în aşa-zisa staţiune Pasul Vâlcan, din vecinătatea sa. Cel mai mult a costat telegondola spre Pasul Vâlcan, însă instalaţia modernă este mai tot timpul oprită, neavând cine să o folosească. Iar cei care totuşi urcă în Pasul Vâlcan găsesc câteva cabane cenuşii, fără apă, canalizare şi chiar electricitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aproape 25.000 de oameni locuiesc în Vulcan, un municipiu care a resimţit brutal declinul industriei miniere. De la sfârşitul anilor 1990, când exploatările miniere au început să se închidă treptat, în vreme ce investitorii privaţi din afara Văii Jiului au evitat să îşi stabilească afacerile în zonă, turismul a fost propus de autorităţi ca una dintre puţinele opţiuni pentru revigorarea economiei locale. Municipiile Vulcan, Lupeni şi Petroşani s-au aflat pe lista beneficiarilor noilor măsuri economice, chiar dacă, în cazul Vulcanului, numărul turiştilor înregistraţi, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, este cuprins între 40 şi 80 de persoane lunar. În aceată privinţă, Vulcan este cel mai puţin vizitat municipiu din judeţul Hunedoara.

Staţiunea fantomă
Autorităţile au încercat să schimbe situaţia turismului din Vulcan, beneficiind de faptul că localitatea se află la poalele Masivului Vâlcan şi a Pasului Vâlcan. Cel mai imprtant proiect derulat în ultimele decenii în oraşul minier a fost construirea unei telegondole care urma să lege zona de la marginea sa de Pasul Vâlcan, unde în anii 1980 a fost înfiinţată un complex de agrement, folosit de angajaţii minelor. Câteva cabane vechi din lemn, private, o clădire cu etaj care funcţiona ca loc de cazare pentru elevii veniţi în taberele şcolare, un teren de sport şi o pârtie dotată cu teleschi compuneau mica staţiune din Pasul Vâlcan, o „staţiune” cu confort redus, în care reţeaua de apă şi canalizare şi cea electrică nu au fost instalate până în prezent.

Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, care a trecut prin Pasul Vâlcan în urmă cu peste patru secole, şi un tun păstrat din vremea Primului Război Mondial au rămas singurele elemente care ofereau culoare cabanelor cenuşii ale Pasului.

Totuşi, autorităţile locale şi Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale au avut planuri mari. Circa 33 de milioane de lei au fost alocate de Ministerul Turismului, în perioada 2009 – 2012, pentru achiziţia şi amenajarea telegondolei cu care turiştii pot urca pe un traseu de trei kilometri, spre zona de agrement. Telegondola a fost inaugurată în februarie 2011, în prezenţa fostului ministru Elena Udrea, al Turismului şi al Dezvoltării Regionale. La punerea în funcţiune, instalaţia a fost anunţată drept cea mai mare investiţie în turism realizată în Valea Jiului după 1990.

Primarul Gheorghe Ile anunţa construirea în zonă a unul domeniu schiabil vast, care urma să cuprindă atât Pasul Vâlcan cât şi staţiunea învecinată de la Straja (Lupeni). Un drum forestier peste munte, folosit mai adesea de firmele care exploatează lemnul în zonă, leagă cele două aşezări.
Telegondolei de opt milioane de euro i-a urmat încă o investiţie care oferea motive de optimism localnicilor. Consiliul Jueţean Hunedoara a obţinut fonduri de la Uniunea Europeană pentru modernizarea drumului judeţean de patru kilometri, din parcarea de la poalele muntelui până în Pasul Vâlcan. Peste 12 milioane de lei au fost oferiţi pentru modernizarea şoselei Vulcan – Pasul Vâlcan, iar investiţia a fost inaugurată în toamna anului 2014.

„Nu ai servicii, la ce să mergi?”
Telegondola modernă funcţionează de aproape şase ani, însă nu a avut încă niciun efect în dezvoltarea zonei turistice din Vâlcan. Este folosită mai des iarna, când turiştii şi localnici urcă în Pasul Vâlcan pentru a coborî cu săniile şi schiurile, nu pe pârtiile staţiune, ci pe şoseaua pe care ninsorile o transformă într-o pârtie neobişnuită, cu o lungime considerabilă. În zilele de primăvară, instalaţia este cel mai adesea oprită. În parcarea ei pustie de la poalele muntelui s-a adunat o haită de câini maidanezi, singurele vietăţi care o mai păzezesc. Drumul din Vulcan până la telegondolă nu a fost reparat de câţiva ani, însă lângă ea, primăria a amenajat un parc pentru copii, cu topogane şi balansoare. În lipsa vizitatorilor, parcul este folosit uneori ca loc de păşunat pentru cirezile de vaci.

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, susţine însă că telegondola a fost un început bun pentru dezvoltarea turismului în zonă. „A fost o investiţie bună, pentru că ea va continua. Voi pleca în Germania la o întâlnire cu un mare investitor care doreşte să investească aici. Nu ştiu cum vor fi discuţiile, dar ne-a solicitat să mergem să avem o primă discuţie. Consiliera lui a fost în Pasul Vâlcan. După discuţiile cu investitorul, care vor avea loc la Berlin, vom şti exact ce facem mai departe”, spune primarul. Gheorghe Ile recunoaşte însă că, în lipsa utilităţilor şi a serviciior oferite turiştilor, investiţia în telegondolă nu şi-a atins scopul. „Noi anul acesta avem în program să introducem apa, să facem canalizarea şi energia electrică. După ce vor exista servicii şi utilităţi, altfel va fi pusă problema. Acesta este adevărul, nu ai nimic, la ce să mergi, să vezi iarba?”, a declarat primarul municipiului Vulcan.

Probleme şi în staţiunile vecine
La sfârşitul anilor 2000, dezvoltarea turismului era propusă de autorităţile locale din Valea Jiului şi de Ministerul Dezvoltării Regionale ca fiind singura alternativă pentru redresarea economică a oraşelor, după disponibilizările masive din minerit şi închiderea centrelor industriale. Investiţii importante au fost anunţate şi în Staţiunea Parâng (Petroşani) şi în Staţiunea Straja (Lupeni). Proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Masivul Parâng, aprobat în 2009, a fost estimat la 70 de milioane de euro. Planurile vizau ca domeniul schiabil din Parâng să se întindă pe o suprafaţă de 150 hectare şi să aibă 17 pârtii (12 pârtii noi), iar între Petroşani şi staţiunea montană învecinată, Straja, să fie amenajată o telegondolă. Guvernul României a înterupt însă, în 2012 acordarea finanţărilor pentru proiectele din Parâng. În staţiune a fost construit doar un telescaun modern, cu 13 milioane de lei, dintr-un împrumut accesat de primărie. Telescaunul inaugurat în noiembrie 2014 porneşte din curtea hotelului Rusu, al familiei Gărdean, uneia dintre cele mai bogate din zonă, care a fost implicată şi în realizarea proiectului.

Staţiunea Straja atrage în prezent cei mai mulţi turişti, însă atât Dircţia Naţională Anticorupţie, cât şi Curtea de Conturi, au constatat nereguli şi prejudicii importante în derularea investiţiilor realizate aici în ultimii ani. Cornel Resmeriţă, fostul primar al municipiului Lupeni, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi atribuirea ilegală a unor contracte supraevaluate pentru lucările efectuate în Straja. De asemenea, Curtea de Conturi a României a reclamat că fosta administraţie a gestionat defectuos proiectele derulate în Staţiunea Straja, prin programul „Schi în România”, acordând plăţi nelegale de peste două milioane de lei şi penalităţi plătite incorect de 3.483.594 lei.


Vă recomandăm să citii şi:

CAMPANIE România lucrului prost făcut: clădirea-mamut abandonată după ce s-au cheltuit milioane de euro

Cea mai înaltă clădire din Deva a rămas părăsită, deşi de-a lungul ultimelor două decenii autorităţile judeţului au cheltuit 7 milioane de euro cu construcţia ei. Investiţia plănuită în primii ani după Revoluţia din 1989 s-a derulat între anii 1995 şi 2007, iar „Adevărul“ vă spune povestea ei, în cadrul Campaniei „România lucrului prost făcut“.

Vila „cubică” a lui Petru Groza. Povestea uimitoarei clădiri de lux, ridicată la poalele Cetăţii Devei în anii 1920

O clădire ciudată, cu o poveste fascinantă, îi întâmpină pe turişti la intrarea în Parcul Cetăţii din Deva. Veche de aproape un secol, vila de lux a aparţinut lui Petru Groza, şeful primului guvern comunist al României. A rămas de mai mulţi ani nelocuită, dar continuă să impresioneze prin arhitectura sa.

România lucrului prost făcut. Cum a ajuns o hidrocentrală de 163 de milioane de euro imposibil de folosit fiindcă ar demola două poduri de cale ferată

Inaugurată festiv în decembrie 2013 după 24 de ani de lucrări, hidrocentrala de pe râul Olt din dreptul localităţii Racoviţa (judeţul Sibiu) este rezultatul unor investiţii de 162,7 milioane de euro. Nu a putut fi pusă în funcţiune nici până în ziua de azi din cauza a două poduri CFR aflate trei kilometri în aval, poduri care ar fi măturate de ape dacă hidrocentrala ar fi pornită.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: