România după Al Doilea Război Mondial descrisă de un american: „De ce s-ar putea teme marea Rusie de ea?“

România după Al Doilea Război Mondial descrisă de un american: „De ce s-ar putea teme marea Rusie de ea?“

Gheorghe Gheorghiu Dej şi Petru Groza.

Un jurnalist american care a petrecut mai multe luni în România la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial a dedicat o serie de articole ample despre situaţia ţării într-una dintre cele mai tulburi perioade ale sale.

Ştiri pe aceeaşi temă

La sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, România făcea primii paşi spre dictatura comunistă, sub influenţa tot mai puternică a Uniunii Sovietice. Situaţia tulbure din ţară devenise un subiect de analiză pentru jurnaliştii de peste Ocean. Unul dintre ei, Frank O’Brien, corespondent al Associated Press, a petrecut mai multe luni în România anului 1946, după o lungă perioadă în care a trăit în Balcani, şi a oferit relatări ample din ţara aflată în faţa unor mari schimbări.

O serie de articole denumită „În spatele Cortinei de Fier” a fost publicată de jurnalistul american în primăvara anului 1946. La acea vreme, guvernul era condus de Petru Groza, însă regele Mihai I şi partidele istorice conduse de I. C. Brătianu şi Iuliu Maniu se bucurau de popularitate. Sovieticii îşi impuneau agenţii în structurile de conducere a ţării şi, chiar dacă nu erau simpatizaţi de români, liderii comunişti întâmpinau o rezistenţă tot mai mică din partea adversarilor politici.

România, aliatul puternic al Germaniei în Rusia
Frank O’Brien descria România ca fiind cel mai puternic aliat al Germaniei împotriva Rusiei în timpul războiului şi încerca în analizele sale să prevadă soarta ţării şi intenţiile ascunse ale sovieticilor. Decizia finală cu privire la statutul României puteafi influenţată de câţiva factori importanţi, relata acesta. Unul dintre ei era potenţialul şi poziţia de război a României.

„Această naţiune a ajutat Germania mai mult şi mai direct decât orice altă ţară din Balcani. Aproape un milion de români au fost trimişi la război împotriva Rusiei. România are mult petrol, cereale, carne şi lână, drumuri excelente, drumuri peste medie, Dunărea şi ţărmul Mării Negre, textile valoroase şi industrie metalurgică. Forţa umană a României, materialele şi mijloacele de transport au făcut posibilă lovitura germană în Caucaz. Aşadar, când românii strigă „De ce s-ar putea teme marea Rusie de mica Românie?”, România ar putea fi un aliat preţios sau un formidabil duşman în viitor. În războiul care tocmai s-a încheiat a fost paiul care era aproape să rupă spatele cămilei”, relata corespondentul Associated Press.

Resursele ţării secătuite de sovietici
Potenţialul agricol şi de petrol al României poate fi privit ca un trofeu strălucitor pentru Uniunea Sovietică, scria jurnalistul american. „Uniuna Sovietică s-a năpustit asupra bogăţiilor României ca un om lihnit de foame asupra unei mese de banchet. Sub termeni armistiţiului, aşa cum au fost interpretaţi de Rusia, sovieticii secătuiesc pe cât de rapid pot cantităţi vaste din produsele petroliere ale României, din grânele, buştenii, mâncarea, textilele şi combustibilul ţării. Între timp, România face faţă lipsurilor tuturor bunurilor şi inflaţiei. Cu toate acestea, situaţia României este mai bună decât a celor mai multe dintre fostele beligerante din Europa. Politica de ocupaţie a Rusiei, aşa dură cum este, a fost temperată cu mai mult bun simţ decât politica româno-germană în zilele în care aceştia au ocupat teritorii vaste din sudul Rusiei. Ruşii nu au ars încă sate româneşti, nu au distrus câmpurile României şi nu au fost raportate execuţii în masă. Toate aceste lucruri s-au întâmplat în Rusia, când ţara a fost ocupată de români şi germani”, afirma jurnalistul.

România rămânea o ţară bogată
România în primii ani după Al Doilea Război Mondial era mai bogată faţă de restul ţărilor din Balcani, cel puţin în ce îi privea pe orăşeni. Bunăstarea naţională se reflecta în numărul relativ mare de medici, muncitori, avocaţi şi dascăli. Drumurile principale erau bune, iar şcolile şi oraşele erau peste nivelul celor din celelalte ţări din Balcani. Oamenii înstăriţi se plângeau americanilor că o duceau mai bine în vremea în care se aflau sub dominaţia germană, decât sub cea a ruşilor. Totuşi, în mare parte, oamenii de rând se mulţumeau cu puţin. „Ţăranul român, încă feudal ignorant, a avut dreptul de a vota încă de la mijlocul secolului trecut, dar s-a folosit de el în mică măsură pentru a-şi îmbunătăţi condiţia. Ţăranul votează de obicei aşa cum a votat părintele său. Locuieşte în case din pământ şi paie, în păstrându-şi la el agoniseala, foloseşte boii ca animale de povară, deţine doar o mică palmă de pământ şi trăieşte în principal cu mămăligă, un terci de porumb. Stă mai bine faţă de vecini săi din Balcani, dar e la fel de ignorant. De secole, ţara aceasta a fost condusă de familii foarte bogate de boieri, lorzi feudali cu averi foarte mari. Aceşti boieri au pierdut recent cea mai mare parte a pământurilor, dar au încă greutăţi considerabile în a uita vremurile în care primeau bunuri de la oamenii de rând şi colectau dări de la mulţi chiriaşi”, afirma corespondentul Associated Press.

Sovieticii nu erau interesaţi să câştige simpatia românilor
Pe măsură ce Rusia şi-a concentrat încrederea în comuniştii români, scria Frank O’Brian, americanii şi englezii au avut în vedere protejarea vechilor partide naţional ţărănist şi naţional liberal, lucru urgentat de faptul că liderii comunişti au anulat libertăţile civile la scurt timp după ce au preluat controlul. „România nu a fost vreodată tărâmul unei mari libertăţi, în sensul american. Cu toate acestea, partidele ţărănist şi liberal i-au dat libertatea pe care o cunoscuse, la acea vreme o afacere bună pentru o ţară din Balcani. Ele încă sunt cele mai puternice partide ale naţiunii”, informa corespondentul Associated Press.
Autorul amintea de guvernul comunist istalat în martie 1945 şi de modul în care comuniştii şi-au extins controlul asupra guvernării şi politicii. „Sovieticii, în loc să îi ajute pe comunişti să obţină favoruri în ţară, au înăsprit cererile armistiţiului, în ciuda rugăminţilor comunştilor români să le uşureze. Singura concluzie evidentă este că guvernul comunist a fost instalat aici în primul rând ca agent prin care Rusia caută rambursarea rapidă pentru pagubele produse de armatele germană şi română şi că nimic nu a fost decis în politicile de termen lung”, relata corespondentul AP, în seria de articole din aprilie 1946.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Episod sfâşietor din Al Doilea Război Mondial, în imagini rare: bombele aruncate din avion au devastat un vagon cu refugiaţi şi au ucis nouă oameni

Scrisoarea emoţionantă a fetei care s-a iubit cu un prizonier sovietic, fugit pe front: „Să am fericirea numai trei zile să mai trăiesc cu tine şi la urmă să mor”

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: