Revolta arheologilor de la Micia, oraşul antic tăiat de calea ferată de mare viteză: „Cum a fost posibil ca statul român să ignore aşa ceva?“
0
Noua magistrală feroviară de mare viteză va afecta iremediabil aşezarea istorică Micia, susţine responsabilul ştiinţific al sitului, într-o scrisoare deschisă în care a acuzat autorităţile că au ignorat avertizările specialiştilor.
Construcţia tronsonului de 41 de kilometri Simeria – Gurasada, al magistralei feroviare de mare viteză, va traversa ruinele aşezării antice Micia şi va afecta integritatea acestuia, susţin arheologii. Deşi lucrările de construcţie la mega-proiectul de transporturi au început de anul trecut, iar o mare parte din tronson se află în şantier, în zona sitului istoric de pe malul Mureşului nu au fost efectuate săpăturile arheologice.
De aproape patru ani, cercetarea arheologică trebuia să fie realizată, susţine arheologul Mihaela Simion, responsabilul ştiinţific al sitului Micia. Ea a reclamat, într-o scrisoare deschisă, că suprafaţa afectată din centrul sitului de la Micia va fi de patru hectare, ocupate de rămăşiţele unor vestigii importante.
„Proiectul de reabilitare a căii ferate traversează practic întregul ansamblu pe o lungime de doi kilometri chiar prin zona sa centrală, de maximă concentrare a edificiilor, locuirii urbane şi cimitirelor. De asemenea, castrul roman este şi el traversat, pe întreaga sa lăţime, de la E la V. Este pentru prima dată, în istoria arheologiei române şi a gestionării şi protecţiei patrimoniului cultural naţional şi mondial când ne aflăm în faţa unei astfel de situaţii”, susţine dr. Mihaela Simion, într-o scrisoare deschisă, publicată pe pagina sade Facebook.
Apelul arheologului de la Micia
Arhelogul mai precizează că situaţia sitului Micia pare în acest moment blocată şi acuză autorităţile statului român că au ignorat avertismentele specialiştilor şi documentaţiile întocmite în studiul de fezabilitate.
„În calitate de responsabil ştiinţific al sitului de la Micia, atrag atenţia asupra necesităţii cercetării şi conservării patrimoniului mobil şi imobil deţinut de acest sit. Solicit, de urgenţă, demararea unui dialog între Ministerul Culturii şi Integrităţii Naţionale şi Ministerul Transporturilor care să aibă ca finalitate demararea unui Program Naţional de Cercetare, cu finanţare adecvată şi direct de către statul român, fără intermediari, care să acopere resusele, procedurile şi dotările logistice necesare unui astfel de demers! (...) Îmi exprim regretul, pe această cale, faţă de situaţia bizară în care un sit de o asemenea valoare face obiectul unui contract comercial, pe baza regulii “preţul cel mai mic”, în ciuda tuturor documentelelor şi documentaţiilor trimise către CFR România de către Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, încă din faza de Studiu de Fezabilitate, ce atrăgeau atenţia asupra complexităţii Miciei. Cum a fost posibil ca statul român să ignore aşa ceva? Cine sunt vinovaţii? Cum a fost posibil să fie ignorate un intreg colectiv de cercetare şi două instituţii prestigioase ce s-au îngrijit de patrimoniul Miciei?”, scrie arheologul.
Aşezarea istorică din vecinătatea Devei a fost, adăugă dr. Mihaela Simion, afectată de construcţia iniţială a căii ferate, în perioada austriacă, şi desfigurată grav de amplasarea Termocentralei Mintia, în anii ‘80 ai secolului trecut. „Situl de la Micia işi cere dreptul, azi, în România, ţară UE, la o corectă cercetare şi protecţie. Nu putem aduce timpul înapoi pentru a repara tot ce s-a distrus dar este datoria noastră să nu mai permitem astfel de exerimente! Patrimoniul nu se negociază, nu este izvor de profit iar un responsabil ştiinţfic incomod nu se schimbă pe baza unor unor criterii comerciale!”, a susţinut arheologul.
Un an de şantier
Lucrările la tronsonul de 41 de kilometri al căii ferate de mare viteză Simeria – Gurasada au fost reluate recent, mai puţin pe sectorul Micia (Mintia). Proietul se află în şantier de la începutul anului trecut, după ce în august 2017, Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A.şi Asocierea FCC - Astaldi – Convensa au semnat contractul în valoare de 2,63 miliarde de lei pentru modernizarea infrastructurii şi suprastructurii feroviare pe secţiunea Gurasada-Simeria, situată pe Axa prioritară TEN-T 22 (Coridorul Rin-Dunăre, ramura nordică) Nürnberg – Praga – Viena – Budapesta – Curtici – Simeria – Braşov – Bucureşti - Constanţa. Contractul prevede modernizarea a 41 de kilometric de infrastructură şi suprastructură feroviară pentru circulaţia trenurilor de călători cu viteza maximă de 160 km/h, lucrări de terasamente şi consolidări pe întreaga distanţă, construirea a 17 poduri (dintre care trei peste râul Mureş), 27 de podeţe, 4 pasaje superioare, 3 pasaje inferioare, lucrări civile în 9 staţii de cale ferată (inclusiv halte comerciale/puncte de oprire), lucrări de electrificare şi energoalimentare precum şi lucrări de implementare a sistemului de siguranţă a traficului ERTMS (ETCS nivel 2+GSM-R). Sursa de finanţare este asigurată din fonduri nerambursabile obţinute prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 şi de la bugetul de stat, iar termenul de execuţie este de trei ani, la care se adaugă perioada de garanţie de 2 ani. Pe noua magistrală de cale ferată, viteza de circulaţie a trenurilor va ajunge la 160 km/h pentru trenurile de călători şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă.
Micia, oraşul antic de la frontierele Daciei Romane
Micia, un monument istoric de categoria A, ocupă o suprafaţă de peste şapte hectare, însă este cu greu găsit de turişti. Se află în preajma Drumului Naţional 7, dar nu există indicatoare spre el, iar lipsa de interes a autorităţilor faţă de locul istoric a făcut ca treptat, majoritatea monumentelor sale să fie ascunse de vegetaţie. În Antichitate, aşezarea numită pagus Miciensis, aflată la graniţele de vest ale provinciei Daciei Romane, se întindea pe 25 de hectare, era locuită de circa 5.000 de oameni potrivit arheologilor, şi cuprindea locuinţe, temple, un castru în care erau cantonaţi cel puţin 500 de soldaţi şi terme. În Micia exista chiar şi un templu al maurilor, războinici aduşi de romani din nordul Africii. Comuna a fost conectată la unul dintre principalele drumuri romane care au străbătut teritoriul Transilvaniei, iar castrul său avea rol de apărare a graniţelor de vest a Daciei romane şi de a asigura paza minelor de aur şi argint din Munţii Apuseni. Micia a fost locuită între secolele II – IV, aşezarea fiind distrusă în cea mai mare parte încă din Antichitate, în urma războaielor. În Micia au fost găsite urme de locuire şi din perioada marilor migraţii.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
