Retezatul supranatural. Cele mai stranii mărturii despre munte, care nu îşi găsesc explicaţii ştiinţifice

Retezatul supranatural. Cele mai stranii mărturii despre munte, care nu îşi găsesc explicaţii ştiinţifice

Vârful Retezat. Foto: Lucian Ignat.

Retezatul a stârnit de-a lungul timpului imaginaţia românilor, iar mărturiile despre fenomene supranaturale petrecute sunt numeroase.

Ştiri pe aceeaşi temă

Retezatul se înalţă peste nori, la aproape 2.500 de metri, iar înfăţişarea inconfundabilă a vârfului modelat de glaciaţiuni, cea a unei piramide uriaşe cu vârful tăiat, care străluceşte împodobită de zăpadă, i-a creat aura de loc fantastic.

Unde se află Kogaionon, „muntele sfânt al dacilor“. Zece indicii care au dus la identificarea locului

Ce ştiau geţii despre ştiinţă. Mărturia cea mai faimoasă despre calităţile poporului antic instruit de Zamolxis şi Deceneu

Lucruri mai puţin ştiute despre zeităţile strămoşilor noştri. Cum îşi apărau geţii zeul suprem în timpul furtunilor


Din timpuri vechi, se spune că „urieşii”, primii stăpâni ai acestor locuri, au fost înfrânţi de un voinic, care, retezându-i capul unuia dintre ei, l-a transformat într-un munte de piatră, cel numit Retezat.

Legendele Retezatului s-au înmulţit de-a lungul timpului, iar odată cu ele şi mărturiile, despre fenomenele neobişnuite la care au fost martori exploratorii săi.

Legătura Retezatului cu poporul mitic al pelasgilor

Unii autori au identificat Retezatul ca locul unde ar fi trăit unul dintre cele mai vechi popoare din Europa. „Pelasgii” au fost descrişi de savantul Nicolae Densuşianu în opera sa „Dacia preistorică”, drept un popor arhaic, strămoş al geţilor şi elenilor, care pornind din Dacia s-a răspândit în restul Europei.

„Aici, la Dunărea de jos şi în special în ţările Daciei, faptul este cert, s-a format şi închegat centrul cel mare şi puternic al populaţiunii neolitice din Europa, centrul unei rase nouă de oameni, de o statură înaltă şi viguroasă, cu o veche organizaţiune patriarhală, cu idei severe religioase şi cu o pasiune, adusă probabil din Asia, de a sculpta în stâncă vie statuetele enorme ale divinităţilor sale. Aceşti noi cuceritori ai lumii vechi aduseră şi răspândiră în Europa noi elemente de civilizaţie, fundară aici cele dintâi state organizate şi au dat o nouă direcţiune pentru destinele omenirii”, afirma Nicolae Densuşianu, în lucrarea controversată, de peste 1.200 de pagini.

„Dacia Preistorică” a stârnit numeroase controverse şi nu a fost acceptată în mediul academic drept sursă ştiinţifică, ci mai degrabă ca o lucrare fantezistă. Însă a fost sursa de inspiraţie pentru mai mulţi autori moderni, care au susţinut teoria „pelasgilor” şi faptul că poporul mitologic îşi are redăcinile în ţinuturile Retezatului.

Una dintre puţinele argumente prin care aceştia îşi susţin cauza este numele vârfului Peleaga (2509 metri), cel mai înalt din masivul Retezat, care se aseamănă cu cel al personajului biblic „Peleg”, urmaş al lui Noe.

Vârful Retezat, „netezit de oameni”

Alţi autori au susţinut ipoteza că vârful Retezat ar fi avut o legătură strânsă cu poziţia sanctuarelor din Sarmizegetusa Regia şi chiar ar fi fost „cioplit” în vremurile antice din raţiuni religioase şi de astrologie.

„Sarmizegetusa se află la vârful unghiului drept al unui mega triunghi format din două vârfuri proeminente ale Retezatului înconjurător şi Munţii Parâng, o ipoteză confirmată în detaliu de date precise prin satelit şi GPS. Marginea de 160 de metri a piramidei trunchiate a Retezatului a fost, probabil, aranjată prin netezirea, de către oameni, a vârfului. Traseele de construcţii similare pot fi identificate în jurul vârfurilor Piatra Tăiată şi Coasta lui Rus, din Munţii Parâng”, afirma Franz Kerek, un specialist în astronomie de la Institutul Max Planck din Munchen, în studiul „Măsurători astronomice precise ale siturilor antice din Dacia, asupra mega-triunghiului Sarmizegetusa Regia - Parâng – Retezat”, publicat în „British Archaeological Reports”.

Autorul afirma că în ziua solstiţiului de iarnă, cei care ajung în Sarmizegetusa Regia pot vedea un fenomen inedit: de pe dealul situat deasupra sanctuarelor antice se poate observa cum soarele asfinţeşte pe o traiectorie care îl face să se ascundă exact după vârful Retezat. Cercetarea ajută, potrivit lui Franz Kerek, la desluşirea misterului locului ales de daci pentru a construi sanctuarele din Sarmizegetusa Regia.

Retezatul, „piramida energetică”

Lucrările despre spiritualitatea dacilor au împânzit paginile de Internet şi bibliotecile în ultimii ani, iar ipotezele prezentate de autorii lor, fără a fi susţinute de documente sau de surse ştiinţifice, au concurat la capitolul senzaţional.

Unii autori au susţinut că Retezatul ar reprezenta, de fapt, o imensă piramidă energetică, înfiinţată cu mulţi ani în urmă de oameni sau de civilizaţii extraterestre şi explorată de zeitatea getică Zamolxis.

„Piramida din Retezat a fost construită în urmă cu aproximativ 12.000 de ani, odată cu începerea celei de-a doua etape de tranziţie, cu puţin timp înainte de cataclismul final al Atlantidei. Conform datelor primite de la Zamolxe şi Ral, piramida din Retezat a fost construită de atlanţi, dar la finalizarea ei au mai contribuit şi lyranii, alături de fiinţele de lumină din centrul galaxiei. Această piramidă energetică se află la o oarecare adâncime în scoarţa terestră şi este „aşezată” pe un spaţiu cristalin pur. Practic, piramida este formată din circuite energetice, structura cristalină fiind doar suportul acestora. Se ştie că masivul Retezat este alcătuit din roci cristaline, iar o perioadă de timp chiar a fost o exploatare de cuarţ la una din poalele masivului (Uricani, Valea Jiului). Din unele surse locale am aflat că ar fi zăcământul cel mai pur din Europa. Nici nu este de mirare!”, arăta Remer Ra, autor al volumului „Misterele şcolii Zamolxiene”.

Alţi autori au afirmat că Lacul Bucura ar fi baza unei piramide energetice, formată din vârfurile a trei munţi care înconjoară apele sale şi că aici s-ar produce fenomene paranormale, deoarece se formează un câmp magnetic.

Oamenii de ştiinţă au respins ipotezele fanteziste lansate despre presupusa piramidă din Retezat, însă povestea acestora a devenit credibilă pentru o parte dintre cei care ajung în Retezat şi în Sarmizegetusa Regia şi care au relatat că ar fi resimţit „energiile muntelui”.

OZN-urile luminoase din Retezat

Dintre istorisirile faimoase în ultimii ani despre Retezat nu au lipsit mărturiile despre fenomenele stranii la care au fost martori cei care au călătorit pe munte. O astfel de relatare datează din vara anului 1991, când un grup de turişti a observat pe munte un fenomen optic rar: un spectacol de lumini învăluise cerul deasupra Văii Rele din Retezat.

„Întâi a fost o lumină, apărută din senin, din întuneric. Apoi luminile s-au înmulţit, s-au ridicat deasupra văii acoperită cu ceaţă. Tabloul semăna cu un oraş văzut noaptea de pe o mare înălţime. Ceea ce a fost de-a dreptul halucinant abia a urmat: luminile s-au ordonat în cerc, apoi în dreptunghi, formând pătrăţele, iar, în final, s-au alinial în paralel, după care au dispărut, fără zgomot, aşa cum au şi apărut, înălţându-se”, afirma salvamontistul George Resiga, citat în fostul ziar local „Zori Noi”, în august 1991.

Fenomenul neobişnuit a fost urmărit, timp de circa 15 minute, de pe curmătura Bucurii. „Umblând şi înnoptând, de multe ori, în munţi am văzut multe. Şi meteoriţi, şi fulger globular. Ceea ce am văzut însă acum, e greu de definit. Că a fost un O.Z.N., nu aş putea afirma, pentru că nu era vorba de un corp anume, desluşit, Dar totul a fost extraordinar”, îl completa salvamontistul Martin Domokoş, şi el participant la expediţia din Retezat.

Nu departe de acel loc, la două săptămâni după întâmplarea fantastică, un avion s-a prăbuşit – din cauza unor erori de pilotaj, susţineau anchetatorii -, iar nouă oameni au murit în accidentul aviatic.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Secretele marilor uzine energetice din Hunedoara: colosul Retezatului, salbele de hidrocentrale şi termocentrale VIDEO

Locul din România împânzit de „oase de urieşi“. Cum au fost descoperite fosilele din Valea Dinozaurilor VIDEO

Istoria Retezatului, primul parc naţional din România. De ce i s-a spus sanctuarul gigantic al naturii FOTO

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările