Retezat, „pământ austriac“. Dosarul retrocedării controversate a 10.000 de hectare în paradisul montan

Retezat, „pământ austriac“. Dosarul retrocedării controversate a 10.000 de hectare în paradisul montan

Retezat.

Dosarul retrocedării controversate a peste 10.000 de hectare din Masivul Retezat este judecat din 2009 la Judecătoria Haţeg.

Ştiri pe aceeaşi temă

Miza celui mai îndelungat proces aflat pe rolul unei instanţe din Hunedoara sunt peste 10.000 de hectare de păşuni şi păduri din Masivul Retezat, retrocedate în 2006 presupuşilor moştenitori ai familiei baronilor Kendeffy.

Dosarul în care Academia Română a contestat modul în care austriecele Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au intrat în posesia suprafeţelor întinse din Parcul Naţional Retezat, la doar un an de când au depus cererile de revendicare, a ajuns la Judecătoria Haţeg încă din anul 2009. A trecut un deceniu de la începerea procesului, iar expertizele solicitate în cauză nu au fost clarificate. Astfel, judecarea cauzei va fi continua şi în 2020. „Instanţa a acordat un nou termen de judecată pentru efectuarea dreselor la cei doi experţi, cu menţiunea de a depune la dosar punctul de vedere. Prorogă punerea în discuţie a obiecţiunilor după depunerea punctului de vedere aş acestora”, se arată în soluţia pe scurt a instanţei.

Retrocedarea miilor de hectare din Retezat unor cetăţeni străini care nu fost niciodată în România a stârnit o mulţime de controvese şi a făcut obiectul unor plângeri penale, soluţionate prin clasare. Din 2009, Academia Română a solicitat anularea a trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy, pentru circa 10.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Retezat revendicate de Maria Kendeffy (cetăţean austriac, decedată în 2016) şi fiica sa Elisabeth Pongracz.

Printre altele, reprezentanţii Academiei Române au arătat că fraţii Ludovic şi Gabriel Kendeffy au rămas fără cea mai mare parte din proprietăţi după Reforma Agrară din anul 1921, fiind despăgubiţi de statul român în urma naţionalizării moşiilor cu sume importante. Aşadar nu mai aveau dreptul asupra terenurilor din 1921. Domeniul Kendeffy a intrat în anul 1949 în proprietatea Academiei Române fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. „Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, se arăta în auditul din 2013 al Curţii de Conturi a României.

Totuşi în 2006, când terenurile din Retezat au fost atribuite presupuşilor moştenitori ai nobililor Kendeffy, o comisie de pe lângă Prefectura Hunedoara a aprobat în doar câteva luni de la depunerea cererilor ca aceştia să fie împroprietăriţi. Şi aceasta deşi, solicitantele nu aveau cetăţenie română.

Nu au venit în România niciodată
În 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy şi fiica sa Pongracz Elisabeth au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy  Nikolaus. La doar un an. în 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut terenuri agricole şi forestiere în Sarmizegetusa (9 hectare teren arabil, fânaţ, curţi), Râu de Mori (6.148 hectare pădure, 118 hectare teren agricol, 13 hectare fânaţ, 2241 hectare stâncărie, 1.288 hectare neproductiv), Petrila (796 hectare pădure, 104 hectare păşune) şi Pui (310 hectare pădure şi 8,74 hectare păşune). Suprafaţa totală propusă pentru validare a fost de 7.254,28 hectare de pădure, 1.193, 49 hectare păşune, 3.530 hectare teren neproductiv şi 12,18 hectare de fânaţ.

Elisabeth Pongracz, fiica Mariei Kendeffy, renunţase dinainte la atribuirea în proprietate a terenurilor în favoarea mamei sale, iar aceasta din urmă l-a mandatat pe ginerele ei, Vilmosz Pongracz (cetăţean austriac) să se ocupe de actele necesare retrocedărilor. Născută în anul 1920, Maria Kendeffy şi-a petrecut ultimii ani din viaţă într-un azil din Viena, iar în 2016 a murit. Nu s-a prezentat la niciunul din termenele procesului început în 2009, la Judecătoria Haţeg.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Marea retrocedare a Retezatului: şapte ani de procese cu urmaşii baronilor Kendeffy, pentru 15.000 de hectare de pădure şi păşune

Controversele pădurilor virgine din Retezat. Ce explicaţii oferă conducerea ariei protejate pentru tăierile din Parc

VIDEO Cea mai periculoasă şosea din vestul ţării. Drumul dintre stânci care oferă senzaţii tari şoferilor

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: