Retezatul, 10 ani de proces pentru peste 10.000 de hectare date unor austriece. A apărut o moştenitoare misterioasă

Retezatul, 10 ani de proces pentru peste 10.000 de hectare date unor austriece. A apărut o moştenitoare misterioasă

FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

S-a împlinit un deceniu de la începerea procesului în dosarul controversatei retrocedări a peste 10.000 de hectare din Retezat, retrocedate în numai cîteva luni unor austrice care nu apucaseră să vadă România.

Ştiri pe aceeaşi temă

S-a împlinit un deceniu de la data la care a început procesul retrocedării controversate a peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Masivul Retezat, către presupuşii moştenitori ai familiei Kendeffy.

Dosarul civil în care Academia Română a cerut anularea a trei titluri de proprietate asupra întinderilor din Parcul Naţional Retezat, primite în 2006 de două austriece, Maria Kendeffy (decedată în 2016) şi fiica sa Elisabeth Pongracz, a fost înregistrat la Judecătoria Haţeg şi a avut primul termen în ianuarie 2010. A urmat un lung şir de amânări a soluţionării cauzei, legate în principal de finalizarea unui raport de expertiză asupra proprietăţilor. La cea mai recentă înfăţişare, din decembrie 2019, a fost introdusă în cauză o presupusă moştenitoare a Mariei Kendeffy.

„Instanţa a emis o adresă către reprezentantul pârâtelor, cu solicitarea de a comunica adresa Notarului public Werner Altman, faţă de calitatea de moştenitoare a numitei Helene Karolyi pentru defuncta Kendeffy Maria”, a informat Judecătoria Haţeg.

În timp ce expertizele pentru terenurile retrocedate s-au întins pe mai mulţi ani, pentru obţinerea terenurilor în Retezat, Maria Kendeffy şi fiica sa au avut de aşteptat doar un an, fără a fi nevoie să viziteze România. În 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy şi fiica sa Pongracz Elisabeth au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy  Nikolaus. În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut înainte de naţionalizare terenuri pe raza localităţilor Sarmizegetusa, Râu de Mori, Pui, Petrila, respectiv 7.254,28 hectare de pădure, 1.193, 49 hectare păşune, 3.530 hectare teren neproductiv şi 12,18 hectare de fânaţ.

Titlurile de proprietate emise pe numele moştenitoarelor familiei nobiliare Kendeffy au fost contestate de Academia Română, ca fiind nelegale, iar unul dintre motivele invocate a fost că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română. De asemenea, nobilii Kendeffy ar fi fost despăgubiţi de statul român, în primii ani de comunism, pentru renunţarea la vastele moşii.


Vă recomandăm să citiţi şi:

FOTO Cele 7 minuni din Munţii Retezat. Poveştile lacurilor magice unde se scaldă legende cu prinţi şi uriaşi

Godeanu, „muntele sfânt al dacilor”, va fi reîmpădurit. Catastrofe i-au afectat în anii trecuţi 70 de hectare de pădure

Marea retrocedare a Retezatului: şapte ani de procese cu urmaşii baronilor Kendeffy, pentru 15.000 de hectare de pădure şi păşune

Lista pădurilor virgine şi cvasivirgine din judeţ: 600 de hectare de pădure vor fi protejate în faţa drujbelor

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: