Proiectul drumului naţional prin Retezat blocat de peste doi ani lipsa fondurilor

Autorităţile dau vina pe lipsa fondurilor pentru dezvoltarea proiectelor menite să atragă turişti în zone defavorizate. Cei 19 kilometri ai tronsonului de drum naţional care traversează pădurile Retezatului spre Herculane nu au putut fi finalizaţi de doi ani.

Peste 3.000 de semnături au strâns membrii organizaţiilor ecologiste care au lansat pe Internet petiţia împotriva construirii celui de-al treilea tronson al DN66A, în lungime de 19 kilometri, ce va lega judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin, traversând o zonă protejată a Munţilor Retezat.

FOTOGALERIE: Supravieţuiesc izolaţi de civilizaţie, în vechile cantoane ale mocăniţei

Turism reinventat în Hunedoara cu mocăniţe vechi de aproape un secol, din Austria

În acelaşi demers prin care, susţin ecologiştii, se încearcă salvarea faunei ultimului peisaj forestier intact din Europa, existent în Parcului Naţional Domogled Valea Cernei, aceştia au organizat în ultimele 12 luni mai multe proteste de amploare.

EXCLUSIV: Imagini de colecţie cu mahalalele municipiului Hunedoara, oraşul coloniilor muncitoreşti din primii ani ai comunismului

În vara anului trecut, timp de aproape o săptămână, tinerii, costumaţi în urşi, au blocat circulaţia maşinilor în zona Câmpuşel, loc de unde ar fi urmat să înceapă lucrările de asfaltare la ultimul tronson de şosea.

Turismul, în punctul mort

Acţiunile ecologiştilor s-au dovedit zadarnice, nu pentru că nu au reuşit să împiedice construirea drumului prin Retezat, ci pentru că proiectul se află, oricum, în impas de mai bine de doi ani. Fondurile lipsesc cu desăvârşire pentru a finaliza porţiunea de drum care, susţin reprezentanţii autorităţilor din Valea Jiului, ar putea salvarea comunităţilor prin turism.

„Toţi oamenii interesaţi de să investească în domeniul turismului care au venit în zonă s-au interesat în primul rând de drumul spre Herculane”, a spus primarul Uricaniului, Dănuţ Buhăescu.
Sursele de finanţare pentru reînceperea lucrărilor la drumul început în anul 1999, pentru care Ministerul Transporturilor a cheltuit până în prezent 220 de milioane de lei, nu au putut fi identificate până în prezent.

Cetăţile dacice, locuri aproape interzise

Cele mai mari probleme întâmpinate de vizitatorii cetăţilor dacice sunt legate de lipsa căilor de acces facile pentru turişti. Situaţia ar putea fi rezolvată în viitorul apropiat după ce mai multe drumuri judeţene, printre care şi şoseaua spre Sarmisegetuza, au intrat într-un program de modernizare, derulat de minister.

Citeşte AICI alte materiale publicate de Daniel, pe blogul acestuia.