Procesul traficanţilor de comori dacice s-a amânat pentru luna aprilie: Iulian Ceia nu s-a prezentat în instanţă

Iulian Ceia a fost considerat unul dintre liderii grupării de traficanţi de comori. FOTO: Daniel Guţă

Curtea de Apel Alba Iulia a hotărât acordarea unui nou termen de judecată, pentru data de 10 aprilie 2013, în dosarul „comorilor dacice”, după ce mai mulţi inculpaţi şi unul dintre apărătorii acestora au lipsit de la proces.

Dosarul este foarte important, în ce priveşte prejudiciul produs de presupuşii traficanţii de comori arheologice statului român. Totuşi, la aproape opt ani de la trimiterea lor în judecată, instanţele nu au luat încă o decizie definitivă în cauză.

Iulian Ceia, unul dintre hunedorenii consideraţi foştii lideri ai grupării de căutători de comori din siturile arheologice din Munţii Orăştiei, nu s-a prezentat la niciunul din termenele procesului judecat la Curtea de Apel Alba Iulia. Ceia, care a contestat pedeapsa de 12 ani de închisoare primită în acest dosar, a fost citat la o adresă din Insulele Capului Verde, acolo unde şi-a declarat domiciliul. Potrivit anchetatorilor, membrii grupării condamnate de tribunal, în primă instanţă, pentru traficarea unor tezaure de patrimoniu, inclusiv cel puţin 15 brăţări antice din aur, au tot interesul să prelungească judecarea cauzei. Unele dintre faptele de care sunt acuzaţi sunt la limita perioadei de prescriere.

Un dosar preţios
Curtea de Apel judecă în prezent recursul celor 11 hunedoreni condamnaţi la sfârşitul anului 2009, în dosarul comorilor dacice, în care au fost acuzaţi că au produs pagube de peste două milioane de euro statului român, după ce la începutul anilor 2000 au furat şi au traficat mii de obiecte de patrimoniu provenite din siturile arheologice.

„În urma judecării pe fond a acestei cauze Tribunalul Hunedoara a hotărât condamnarea a 11 inculpaţi la pedepse cu închisoarea cuprinse între 7 şi 12 ani pentru săvârşirea mai multor infracţiuni: furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional, efectuare de către persoane neautorizate a unor detecţii şi săpături ilegale în situri arheologice, şantaj, violare de domiciliu, lipsire de libertate in mod ilegal, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni”, a informat Cosmin Muntean, purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia.