Principesa Maria a vizitat Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. A impresionat-o matriţa bijutierului dac

Aflată pentru prima dată în municipiul Deva, principesa Maria, fiica mezină a Regelui Mihai, a vizitat Palatul Magna Curia. Reprezentata Casei Regale a României s-a arătat impresionată de frumuseţea obiectelor de patrimoniu aflate în colecţiile muzeului devean.

Vizita principesei Maria la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva a fost o premieră. Alteţa a fost întâmpinată de angajatele muzeului din Deva, costumate de sărbătoare, în ţinute medievale, aşa cum purtau în trecut domniţele de la Palatul Magna Curia, iar reprezentanţii muzeului i-au oferit un buchet de flori.

“Suntem onoraţi că o astfel de personalitate a României şi-a făcut timp să vină şi la muzeu să vadă cea mai frumoasă clădire de epocă medievală din Deva şi care se păstrează în condiţii foarte bune”, a declarat Liliana Ţolaş, managerul MCDR Deva.

Principesa Maria a vizitat cele mai importante expoziţii din cadrul muzeului devean şi s-a arătat încântată de frumuseţea obiectelor de patrimoniu prezentate în colecţii, în special de matriţa bijutierului dac. Specialiştii muzeului i-au fost ghizi alteţei.

Principesa Maria este cea mai mica dintre cele cinci fiice ale Regelui Mihai I al României şi strănepoata Reginei Maria a României, din ale cărei fonduri personale a fost extinsă şi modernizată şcoala între anii 1937 - 1938.

Vă recomandăm şi:

FOTO Imagini unice cu descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia ţinută „la secret“ timp de doi ani: matriţa antică a bijutierului din capitala Daciei

Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.

Blestemul şi binecuvântarea codului galben: povestea comorii scoase la iveală, de Sânziene, în urma furtunilor ce au distrus zidul Sarmizegetusei Regia

Codul galben a dus la prăbuşirea mai multor copaci în incinta cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia. Trunchiurile smulse din rădăcini de vijelii au distrus zidul de apărare clădit de daci, în urmă cu 2.000 de ani, însă tot ele au scos la iveală o adevărată comoară: matriţa cu ajutorul căreia dacii îşi croiau bijuteriile din aur.

Copilul care a descoperit o comoară de galbeni în valoare de 500.000 de euro

Flavius are 11 ani şi se poate considera unul dintre cei mai norocoşi copii din satul hunedorean Ocolişu Mic de la poalele cetăţilor dacice. A dat peste o comoară de galbeni, în valoare de aproape 500.000 de euro, însă nu s-a gândit nicio clipă la valoarea ei. S-a bucurat doar de descoperire şi a dat banii familiei, care i-a predat apoi autorităţilor.