Preoţii şi bişniţarii şi-au împărţit târgul de la Prislop. Controversatele afaceri prospere pe spatele lui Arsenie Boca

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Talciocul Mănăstirii Prislop. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Talciocul Mănăstirii Prislop. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Afaceri impresionante s-au dezvoltat în ultimii ani în jurul mănăstirii Prislop, devenită loc de pelerinaj românii veniţi să se roage la mormântul duhovnicului Arsenie Boca. În talciocul din vecinătatea aşezării, nu doar bişniţarii obţin profituri din vânzarea suvenirurilor, ci şi aşa-zişi reprezentanţi ai unor biserici şi mănăstiri.

Târgul improvizat lângă Mănăstirea Prislop a fost împărţit de localnicii din satele învecinate aşezării, de numeroşi bişniţari care au simţit că pot profita de pe urma zecilor de mii de pelerini veniţi să se roage la mormântul lui Arsenie Boca, dar şi de feţe bisericieşti.

Aici, zeci de tarabe din lemn şi placaj, unele ridicate fără autorizaţii într-o debandadă totală, îi întâmpină pe credincioşi cu oferte dintre cele mai diversificate, de la suveniruri religioase la mici şi bere. La tejghele îşi servesc clienţii nu doar comercianţii obişnuiţi, ci şi oameni îmbrăcaţi în straie călugăreşti şi în sutane. Deasupra unor barăci au fost aşezate pancarte în care sunt specificate numele unor mănăstiri: Izvorul Tămăduirii, Sfinţii Voievozi, Coslogen şi, până nu demult, Mănăstirea Alun din Ţinutul Pădurenilor. Şi fundaţii religioase cu numele lui Arsenie Boca şi-au trimis „emisarii” în spatele rafturilor cu mărunţişuri.

„Măicuţele şi preoţii pot fi văzuţi mai des la tarabe, vânzând suveniruri, sâmbăta şi duminica, în zile în care prin zonă trec mii de pelerini, de dimineaţa până seara. Au cam aceeaşi marfă ca noi, adică tot felul de obiecte cu chipul călugărului Arsenie Boca, pacheţele cu icoane şi mir la ofertă, tablouri, magneţi de frigider, brăţări, talismane. Vând mai bine ca noi, poate şi pentru că oamenii au mai mare încredere în ei, văzându-i în haine bisericeşti”, povesteşte Maria, o localnică din  Silvaşul de Sus, angajată la o tarabă de obiecte religioase.

„Creştinii cumpără de la noi, cum era drept să fie, nefiind firesc să cumpere obiecte sfinţite de la cei ce nu au nicio tangenţă cu Biserica. Omul ştie că este pomenit la toate slujbele bisericii ca binefăcător, dar civilii şi mai ales cei de altă religie ce-i pot oferi?”, explicau recent două măicuţe de la schitul Alun.

prislop talcioc

Unele dintre tarabe poartă doar pancartele cu numele unor mănăstiri, dar cei care vând la ele nu au nicio legătură cu ele. „Vin dimineaţa îmbrăcaţi în blugi şi se echipează în preoţi. Îşi lasă bărbi pentru a fi mai convingători şi iau o înfăţişare smerită, dar nu sunt oamenii bisericii”, povesteşte o altă comerciantă de la Prislop. „Unii dintre ei, mă tem că nici nu sunt călugări, doar poartă îmbrăcămintea aceea pentru a înşela oamenii, căci dacă ar aparţine de o episcopie, am putea să ne adresăm episcopiei respective pentru a lua măsuri ca ei să nu mai comercializeze acolo”, spune preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

prislop talcioc

Conflicte între bişnişari şi călugăriţe
Printre cele mai cunoscute comerciante de suveniruri de lângă Mănăstirea Prislop au fost două călugăriţe de la schitul Alun, monahia Isidora şi maica Filoteia. Maicile venite din Ţinutul Pădurenilor au avut viaţă grea în talcioc, potrivit propriilor mărturii, pentru că au intrat deseori în conflict cu bişniţarii. „La Prislop unii vând pentru vilă şi maşină. Noi avem o Dacie ruginită şi aceea căpătată. Am fost jefuite de o ţigancă, de bunuri, nu personale, ci ale schitului, în valoare de 150 de lei. Persoana care ne-a filmat este tot un ţigan, pe nume David, din Călan, care şi-a confecţionat la comandă haine călugăreşti, cu care minte lumea care poate crede că e monah. Este poreclit de colegii lui <<satana sau dracul>> din pricina faptelor lui rele, ieşite din comun. De el nu se ia nimeni de frica ţiganilor, însă de noi, două amărâte de maici, se ia”, mărturisea maica Isidora, într-o scrisoare. De curând maicile nu au mai fost lăsate să vândă în talciocul de la Prislop, printr-o dispoziţie a Episcopiei Devei şi Hunedoarei. De altfel, nicio mănăstire sau biserică din judeţ nu are punct de comercializare a obiectelor religioase şi a suvenirurilor în zona de lângă Prislop.

prislop talcioc

În afara mănăstirii sunt preoţii din alte judeţe
Feţele bisericeşti care fac comerţ în târgul de lângă Prislop provin din alte judeţe. „Episcopia noastră nu este de acord cu astfel de practici. Toţi aceşti preoţi, dacă sunt, nu au nicio aprobare din partea Episcopiei Devei şi Hunedoarei. Potrivit statului nostru, am făcut demersuri la autorităţile locale, pentru a le explica faptul că, într-o episcopie singura autoritate care poate să emită aprobări este cea a locului, nu poate o altă episcopie să dea dispoziţii”, spune preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

În incinta mănăstirii Prislop funcţionează trei puncte de vânzare a obiectelor religioase, a suvenirurilor, lumânărilor şi cărţilor religioase. În zilele de sărbătoare, în jurul lor se formează cozi impresionante. Cele mai căutate sunt lumânările, vândute la preţul de 0,5 lei bucata. Comerţul cu lumânărele este înfloritor pentru că în ele nu se găsesc în talciocul de lângă mănăstire. La finalul zilelor aglomerate, sunt adunaţi mai mulţi saci de resturi de lumânări cumpărate din curtea mănăstirii, pentru a fi aprinse de pelerini şi depuse în locurile special amenajate.

prislop talcioc

Autorităţile au vrut demolarea barăcilor
În ultimii ani, mai multe nereguli au fost descoperite de autorităţi în talciocul de la Mănăstirea Prislop. Comercianţii de la tarabe, indiferent de statutul lor, au fost acuzaţi că nu au luat niciun fel de măsuri împotriva incendiilor, că nu au case de marcat, documente pentru bunurile vândute şi avize. Au primit amenzi de la jandarmi şi poliţişti, dar şi de la Primăria Haţeg, care, pe lângă sancţiunile cuprinse între 1.000 şi 1.500 de lei, i-a obligat să îşi demoleze construcţiile. Amenzile au fost contestate în instanţă, iar în majoritatea cazurilor magistraţii au luat decizii în favoarea celor sancţionaţi.

prislop talcioc

„S-a avut în vedere faptul că Mănăstirea Prislop este un loc de pelerinaj unde vin mii de turişti, iar în jurul ei s-a dezvoltat o afacere înfloritoare, benefică din punct de vedere economic şi oraşului Haţeg. Activitatea de comercializare efectuată de micii întreprinzători duce la creşterea fluxului de turişti şi implicit la creşterea si dezvoltarea economică a Ţării Haţegului”, arăta Judecătoria Haţeg, în motivarea deciziilor. Mai mult, mănăstirea era acuzată că le pune „beţe în roate” comercianţilor.

„A începe demolarea acestor construcţii ar crea un impact negativ asupra activităţii turistice din zonă şi ar induce în rândul populaţiei ideea că Prislop pune <<beţe în roate>> micilor întreprinzători, care prin activitatea lor nu au produs niciun prejudiciu, ci dimpotrivă au concurat la dezvoltarea turismului în zonă, cu tot ce implică acesta”, informa Judecătoria Haţeg.

Mănăstirea Prislop, unde Arsenie Boca a slujit în anii 1950 şi unde a fost înmormântat în 1989, a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România.


Vă recomandăm şi:

Autobiografia părintelui Arsenie Boca, din temniţă: „Nu am dansat şi nu-mi puteam închipui aşa ceva. Cu fetele mi-am propus să nu fac nicio cunoştinţă”

Părintele Arsenie Boca a relatat, într-o declaraţie autobiografică pe care a scris-o în timpul unei anchete la care era supus în 1945, o serie de amănunte neobişnuite despre viaţa sa. În mărturia sa, călugărul îşi dezvăluie personalitatea complexă, orientată spre trăirile interioare, spre studiu, artă şi spiritualitate.

Pelerinajul la Prislop acum 90 de ani: de ce mulţimile se adunau la mănăstire cu decenii înainte de Arsenie Boca

Mănăstirea Prislop, unde a fost înmormântat părintele Arsenie Boca, a fost în ultimele secole unul dintre cele mai iubite locuri din Ţara Haţegului. O mulţime de legende s-au ţesut în jurul ei, iar fotografiile vechi de aproape un secol arată că şi în acea vreme aşezarea era foarte căutată de pelerini.

Fotografii unice de la înmormântarea părintelui Arsenie Boca au fost publicate în premieră după 25 de ani

Două fotografii rare care înfăţişează înmormântarea părintelui Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop (Hunedoara) au fost publicate în premieră, la 25 de ani de moartea duhovnicului.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite