Poveştile celor mai ghinionişti voievozi medievali: oamenii care au sfârşit tragic după câteva luni de domnie
0
Într-o epocă în care domniile puteau fi cumpărate prin bunăvoinţa sultanilor, pe tronul Moldovei şi al Ţării Româneşti au urcat o mulţime de domnitori, mulţi dintre ei doar pentru câteva luni urmate de sfârşituri tragice.
O mulţime de domnitori s-au succedat la domnia Moldovei şi a Ţării Româneşti din epoca medievală, pentru scurte perioade, câştigându-şi dreptul la tron prin birurile plătite otomanilor, prin asasinate sau lovituri date cu ajutorul mercenarilor. Mulţi dintre ei au rămas în istorie prin dezastrele cauzate în scurtele lor domnii, uneori de doar câteva săptămâni şi prin sfârşitul lor tragic.
Iată poveştile câtorva dintre aceştia.
Mihnea cel Rău, câteva luni de teroare
Mihnea cel Rău, fiul nelegitim al lui Vlad Ţepeş, a fost domn al Ţării Româneşti pentru câteva luni, în perioada 1508 – 1509. S-a remarcat prin atrocităţile săvârşite, potrivit mărturiilor unor cronicari ai vremii. „Apucând domnia, îndată se dezbrăcă lupul de pielea oii şi îşi astupă urechile ca aspida şi ca vasiliscul, iar arcul şi-l încordă şi găti săgeţi de săgeta, şi sabia şi-o fulgera, şi mâna şi-o întărea spre răni, şi prinse pre toţi boierii cei mari şi aleşi, muncindu-i cu multe munci cumplite şi le lua toată avuţia, şi se culca cu jupânesele lor şi cu fetele lor înaintea ochilor lor. Unora le-a tăiat nasurile şi buzele, pre alţii i-a spânzurat şi pre alţii i-a înecat; iar el se îmbogăţea şi creştea ca chedrul până la cer şi-şi împlinea toată voia sa...”, călugărul Gavril Protul. Mihnea cel Rău a avut un sfârşit tragic. A fost înlăturat de pe tron de boieri, cu ajutorul sultanului, s-a refugiat în Transilvania, iar în 1510 a murit asasinat, pe treptele unei biserici catolice din Sibiu.
Ştefăniţă Vodă, asasinat de boieri
Ştefăniţă Vodă, fiu al voievodului Petru Rareş, a urcat pe tronul Moldovei în 1551, la vârsta de 20 de ani, însă a rezistat doar un an, fiind asasinat de boieri. „Ştefan şi-a adus dascăli şi două curve de la turci, ca pururea să fie lângă dânsul, de care amăgindu-se zi de zi sporea în obiceiuri turceşti. După ce a ucis o sumă de boieri, îşi puse în gând să omoare tot Divanul. Boierii, simţind, i-au luat-o înainte şi pe când era tiranul la râul Prutului, unde mersese să se dezmierde cu curvele, numai cu 17 păzitori, şi ţinându-şi cort lângă râu, dormea nopatea cu curvele, au dat peste el şi au început a-l săgeta”, scria cronicarul Gheorghe Şincai. „A fost tăiat în chip vrednic de milă, sub cort, vai ca pe un miel... Altceva n-a spus nimic, decât aceste cuvinte: „o, săracă dreptate, pe tine te plâng şi de tine suspin, căci tu ai pierit şi ai murit înainte de mine”. Şi zăcea pe pământ acoperit de sânge", scria cronicarul Azarie.
Sfârşitul tragic al lui Ioan Vodă cel Viteaz
Ioan Vodă cel Viteaz, numit de boieri şi Ioan Vodă cel Cumplit a domnit în Moldova pentru mai puţin de doi ani, între 1572 şi 1574. Cronicarii vremii relatau că a pus să i se taie capul unui boier chiar în ziua de Paşti, iar preoţii l-au urât pentru decizia de a deculariza o parte dintre averile mănăstirilor. Ioan Vodă cel Cumplit a rămas în istorie prin martiriul din ultima sa bătălie, când a fost nevoit să se predea turcilor, după ce primise asigurări că oştenii săi vor fi cruţaţi. „Voievodul se duse în cortul căpeteniei turceşti, aici însă, cu toată garanţia jurămintelor, fu străpuns în mod mişelesc de capigiul împărătesc Cigalarade, un italian renegat. I se tăie apoi capul, iar trupul, legat de cozile a două cămile, fu rupt în bucăţi. Veni după aceea rândul ostaşilor săi”, scria Constantin C. Giurescu.
Ştefan Tomşa - decapitat în Polonia
Ştefan Tomşa a domnit în Moldova, câteva luni, în perioada august 1563 – februarie 1564. A urcat pe tron, cu ajutorul boierilor, reuşind să îl înlăture pe Despot Vodă, omorându-l cu un buzdugan, după un asediu prelungit asupra Cetăţii Sucevei. Tomşa a rezistat doar câteva luni în fruntea Moldovei, până la întoarcerea lui Alexandru Lăpuşneanu, cu ajutorul turcilor. A părăsit Moldova şi s-a refgiat în Polonia, însă în 5 mai 1564 a fost decapitat, împreună cu doi apropiaţi de-ai săi, Moţoc şi Spancioc, în piaţa centrală a oraşului polonez Liov.
Alexandru cel Rău – tiran neîntrecut, pe două tronuri
Alexandru cel Rău, nepot al mai faimosului Alexandru Lăpuşneanu, a ocupat, cu ajutorul otomanilor, tronul Moldovei în iunie 1592 şi apoi pe cel al Ţării Româneşti până în septembrie 1593, potrivit unor istorici. În domnia de scurtă s-a remarcat prin birurile puse populaţiei pentru a putea strânge banii necesari menţinerii sale la domnie, dar şi prin teroarea pe care a instaurat-o. Era „tiran neîntrecut şi om fără milă, despre care se spune că de câte ori ieşea la câmp nu uita niciodată să taie câte un boier. Tăiat-a odată acasă, în ţară, şaptezeci şi cinci de boieri, aşa se spune”, relata cronicarul Szamosközy. În toamna anului 1593 a fost mazilit, iar patru ani a fost ucis, din porunca sultanului.
Doi voievozi pentru câteva luni
Laiotă Basarab a domnit în Ţara Românească, din aprilie 1544 până la începutul lunii iunie a aceluiaşi an. Şi-a pierdut viaţa într-o aprigă încleştare cu pretendentul său la tron, Radu Paisie. Radu Paisie, omul care a reuşit să îl înlăture de la domnia Ţării Româneşti pe Laiotă Basarab, a fost, înainte de a ocupa tronul, călugăr şi stareţ la Mănăstirea Curtea de Argeş. Şi el a avut o domnie scurtă. Fratele său, Mircea Ciobanul, l-a alungat din ţară în martie 1545, iar turcii l-au expluzat în Egipt, unde se crede că a şi murit.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
