Poveştile amoroase ale şefilor regimului comunist. Cum a eşuat căsnicia lui Dej şi cum şi-a cunoscut Ceauşescu tovarăşa
0
Gheorghe Gheorghiu Dej a divorţat din tinereţe şi nu s-a mai căsătorit, Ana Pauker ar fi asistat la execuţia soţului său, Petru Groza a avut o mulţime de iubite, iar viaţa intimă a cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu a fost subiectul a numeroase legende.
O serie de mărturii prezintă povestea vieţilor tumultoase de familie pe care le-au avut foştii lideri ai regimului comunist din România.
Divorţul după care Gheorghe Gheorghiu Dej nu s-a mai căsătorit
Gheorghe Gheorghiu Dej (1901 - 1965) a fost căsătorit cu Maria Alexe şi a avut două fiice, Vasilica şi Constanţa. Nunta a avut loc, potrivit istoricilor, în 1926, la Galaţi. Aleasa viitorului lider comunist era fiica unui sifonar care avea o prăvălie în portul Galaţi. În anii următori, Maria aduce pe lume pe cele două fiice, însă relaţia celor doi eşuează în 1933, când Gheorghe Gheorghiu Dej este mutat disciplinar la atelierele CFR din Dej, iar soţia sa refuză să îl urmeze şi, în perioada următoare, cere divorţul. Un an mai târziu, cei doi se despart, iar Maria Alexe se recăsătoreşte cu un funcţionar din Galaţi.
Gheorghe Gheorghiu Dej nu s-a mai căsătorit, iar viaţa sa de celibatar a dat naştere unor zvonuri legate de orientările sale sexuale. În paralel, au circulat bârfe despre numeroasele sale amanate rusoaice, detaşate de KGB la Bucureşti. Alte mărturii îl prezentau ca având o relaţie îndelungată de iubire, ţinută în secret, cu actriţa Elvira Godeanu.
Iubirile pătimaşe lui Petru Groza
Petru Groza (1884 - 1958) s-a căsătorit în anul 1916 cu Ana Moldovan, cu care a avut cinci copii: două fete şi trei băieţi. Înainte de căsătorie, Petru Groza a avut un copil din flori, pe Maria, în urma unei relaţii de scurtă durată cu o tânără unguroaică. În memoriile sale, Groza relata că şi-a cerut prima iubire în căsătorie, la terminarea liceului, dar a fost dat afară din casa tatălui ei, un preot din Orăştie.
„Când totul mergea mai bine, intră buzna peste noi în cameră protopopeasa, o femeie foarte energică şi expeditivă, care aflând despre ce e vorba m-a repezit cu cuvintele: <<Ce? Vrei Căsătorie? Mai întâi şterge-te bine la nas şi du-te şi fă şcoala înainte. Fă-te om şi pe urmă să umbli după astfel de lucruri>>. A fost peste mine un trăznet din cer, mai ales că ştiam că alături, în dosul unei uşi de sticlă, pândeşte cu repezi bătăi de inimă, apăsându-şi cu mâna pieptul, idealul dragostei mele. Şi, cum simţeam că ridicolul mă ucide, m-am pomenit de îndată în stradă, evitând apoi ani de-a rândul să ma apropii de casa aceea, când treceam prin Orăştie”, mărturisea acesta, în volumul „Adio lumii vechi”, publicat de editura Compania. A doua tentaivă de căsătorie a lui Petru Groza s-a consumat la fel de dramatic. O beţie cu prietenii şi o noapte petrecută în compania unei tinere sârboaice l-au făcut să nu mai ajungă la timp în satul bănăţean unde urma să aibă loc nunta.
„Îmi dau seama că acele zile au fost cele mai tragice ale existenţei mele. Am regretat adânc totul”, relata Petru Groza, în memoriile sale. Potrivit istoricilor care au cercetat viaţa fostului şef de guvern, Petru Groza s-ar fi îndrăgostit de Elena Lupescu, înainte ca aceasta să devină amanta prinţului Carol. Era „înaltă, de statură plină, asemenea muzelor lui Rubens, cu părul roşcat, cu pistrui pronunţaţi pe faţă şi cu ochii verzui, trăsături care, toate laolaltă, graţie mâinii măiestre a Creatorului, întruchipau farmecul feminin care atrage puternic din prima clipă sexul celălalt“, relata Petru Groza, în memoriile sale.
Cum a rămas Ana Pauker fără soţ
Ana Pauker (1893 - 1960) a fost căsătorită cu Marcel Pauker, lider comunist al vremii şi membru al unei familii evreieşti înstărite din Bucureşti. Cea care avea să devină una dintre cele mai puternice femei din România primilor ani de comunism 1950 şi-a cunoscut soţul în Franţa, la începutul anilor 1920. În anul 1922 cei doi au fost arestaţi pentru activităţi politice ilegale, iar unul dintre fii ei a fost adus pe lume în puşcărie. În timpul unei şederi în Uniunea Sovietică, Marcel Pauker a fost arestat şi ucis în 1938, ca „spion al Occidentului”, în cadrul epurărilor staliniste. O legendă pe seama Anei Pauker spune că aceasta ar fi asistat la execuţia soţului ei.
„Ana îl cunoştea pe Stalin. [...] Incidentul când ea şi soţul ei au fost chemaţi la Kremlin este bine cunoscut. Stalin a întrebat-o: «Cum îi pedepsim pe deviaţionişti?». Iar ea a răspuns: «Îi împuşcăm». Aşa că Stalin a luat atunci un pistol din sertarul biroului şi i l-a dat. Ana l-a împuşcat pe Marcel Pauker – soţul cu are avea doi copii“, scria fostul ofiţer de Securitate Ion Boian în suplimentul săptămânal al revistei „Astra“ din 14 martie 1990. În realitate, susţin istoricii, când se întâmplau aceste lucruri, Ana Pauker era în puşcărie, la Dumbrăveni, în România. Potrivit unor mărturii, soţul ei ar fi avut legături amoroase cu Vanda Nicolschi, o activistă comunistă cunoscută în vremea sa şi cu alte femei.
Ceauşescu şi-a cunoscut soţia la o petrecere muncitorească
Nicolae Ceauşescu (1918 - 1989) s-a căsătorit cu Elena (Lenuţa Petrescu) în 1947, iar cei doi au avut trei copii: Valentin (n. 1947), Zoia (n. 1949, d. 2006) şi Nicu (n. 1951, d. 1996). Potrivit istoricilor, cei doi s-au cunoscut în primăvara anului 1939, la una din acţiunile Cercului cultural muncitoresc din Bucureşti. Marin Ceauşescu, fratele mai mare al lui Nicolae ar fi cunoscut-o primul pe ilegalista Lenuţa Petrescu, pe care i-ar fi prezentat-o apoi acesuia. O mulţime de legende şi zvonuri au apărut de-a lungul timpului despre moravurile soţiei fostului preşedinte comunist, deşi căsnicia de peste jumătate de secol pare să le contrazică. Foşti apropiaţi ai lui Nicolae Ceauşescu, cum a fost fratele mai mic al acestuia, Andruţă Ceauşescu, relatau despre iubirile din timpul războiului, ale Elenei, cu soldaţi germani, sau despre pasiunile acesteia pentru diverse personaje din rândul cadrelor de partid de soarta cărora se îngrijea.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Ultimele ediţii ale celui mai longeviv ziar local din istoria Hunedoarei, Drumul Socialismului, o publicaţie apărută până în 22 decembrie 1989, arată modul neobişnuit în care poeţii şi scriitorii îi aduceau omagii lui Nicolae Ceauşescu, unii scriind chiar în timpul evenimentelor cutremurătoare din zilele Revoluţiei. Ziarul a fost digitalizat în întregime de Biblioteca din Deva.
Nicolae Ceauşescu şi faimoasele sale partide de vânătoare. „Vedeţi? V-am făcut planul la carne!”
Nicolae Ceauşescu şi-a manifestat din plin pasiunea pentru vânătoare şi a colecţionat de-a lungul anilor trofee impresionante. Partidele sale au devenit subiect de anecdote, iar recordurile sale au dat naştere unor controverse.
Poeţii din anii 1970 şi 1980 se întreceau în epitete la poeziile dedicate lui Nicolae Ceauşescu, preşedintele comunist care a uimit lumea prin cultul personalităţii creat în jurul său.
Se încarcă comentariile...
