Povestea celui mai bogat ţinut minier din România interbelică. Judeţul cu zeci de mine de aur, cărbune şi fier VIDEO

Povestea celui mai bogat ţinut minier din România interbelică. Judeţul cu zeci de mine de aur, cărbune şi fier VIDEO

Ruinele de peste un secol ale Minei Ghelari. ADEVĂRUL

Aproape jumătate din localităţile Hunedoarei interbelice aveau mine de aur, fier şi cărbune în urmă cu un secol. Cele mai multe s-au închis de-a lungul timpului.

Ştiri pe aceeaşi temă

În urmă cu un secol, Hunedoara se număra printre cele mai industrializate judeţe din România.

În afara exploatărilor de păduri, una dintre activităţile principale ale localnicilor, în aproape jumătate din comunele şi oraşele Hunedoarei funcţionau mine.

Castelul Corvinilor înconjurat de ruine metalurgice. Ce a rămas după „coşmarul industrial” din anii ´90 VIDEO

Povestea spectaculoasei căi ferate din munţii Hunedoarei. Ce a mai rămas din vechiul „drum al fierului“ VIDEO

Cea mai vastă reţea de galerii subterane din ţinutul cetăţilor dacice. Ce secrete au peşterile de lângă Sarmizegetusa VIDEO

Anuarul „Socec" al Romaniei Mari, publicat în 1922 şi păstrat în arhivele Bibliotecii Congresului din SUA, oferea detalii despre exploatările miniere cele mai importante ale Hunedoarei interbelice. 

Zăcămintele de aur, două milenii de istorie

În Carpaţii Apuseni, aurul a fost extras încă din Antichitate, atât din apele râurilor de munte, cât şi din perimetrele miniere. În perioada 1820 – 1918, peste 800 de tone de aur au fost scoase din Munţii Apuseni, arăta publicistul interbelic Ion Rusu Abrudeanu, în volumul Aurul românesc, istoria lui din vechime până azi (1933). În zona Hunedoarei, toate comunele de la poalele munţilor Metaliferi aveau exploatări miniere de aur şi argint.


Ruinele minei Gurabarza. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

În urmă cu un secol, cele mai importante mine de aur şi argint funcţionau în Băiţa, Brad, Crişcior, Câinel, Certejul de Sus, Hondol, Fizeş, Hărţăgani, Ruda, Săcărâmb, Stănija, Topliţa – Măgura, Ţebea, Techereu, Trestia şi Valea Iepei, informau autorii Anuarului „Socec” al României Mari. Numai pe Valea Crişului Alb, în zona Bradului, existau în anii interbelici peste 20 de mine de aur.


Aur expus la muzeul din Brad. ADEVĂRUL

La margiena satului Stănija (comuna Buceş), încă s-au păstrat intrările în mai multe guri de mină de la începutul secolului XX. Istoria mineritului aurifer poate fi descoperită şi la Brad, la Muzeul Aurului. Locul păstrează în colecţia sa peste 1.000 de exponate din aur care cântăresc aproape cinci kilograme, dar şi metale preţioase ca silvanitul şi nagyagytul, descoperite pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munţii Apuseni. Până la sfârşitul anilor 2000, toate exploatările aurifere din judeţul Hunedoara au fost închise. 

Valea cărbunelui

Aşezările din Valea Jiului s-au dezvoltat în jurul marilor zăcăminte de huilă din bazinul carbonifer, exploatate intens începând de la mijlocul secolului al XIX-lea. Atunci, micile sate ale „momârlanilor” – băştinaşii care se ocupau cu creşterea animalelor – înşirate la poalele munţilor Parâng şi Şureanu, au fost transformate în comune miniere cosmopolite, conectate de la începutul anilor 1870 de celelalte ţinuturi ale Transilvanei prin calea ferată a cărbunelui Simeria – Petroşani.


Ruinele Minei Lupeni. ADEVĂRUL

În urmă cu un secol, cărbunele brun (de calitate superioară -  5.000 – 7.000 de calorii) era extras la Petrila, Livezeni, Lupeni, Petroşani şi Vulcan. Exploatări de lignit inferior (până la 3.000 de calorii) funcţionau la Brad şi Ţebea, potrivit autorilor Anuarului României Mari. Minele de cărbune din zona Bradului au fost închise în anii 2000, când zăcămintele erau aproape epuizate, după un secol şi jumătate de exploatare. 


Declinul mineritului. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
 

În Valea Jiului, mai puţin de 2.000 de oameni lucrează în prezent în cele patru mine de cărbune rămase la Lonea, Vulcan, Petroşani (Livezeni) şi Lupeni. Odată cu închiderea lor, în următorii ani, se încheie o epocă de peste un secol şi jumătate în care minele au reprezentat punctul de sprijin în jurul căruia s-au dezvoltat oraşele din bazinul minier.


Mineri la începutul secolului XX. Foto: Wikipedia

Cele mai multe dintre exploatări au fost închise în ultimele trei decenii, împreună cu uzinele care funcţionau în strânsă legătură cu acestea. Pe lângă bogăţia resurselor subterane, localnicii se pot mândri cu frumuseţea regiunii de la poalele munţilor Parâng, Vâlcan şi Retezat. 

Cele mai mari mine de fier din România

La fel ca aurul, zăcămintele de fier din ţinutul Hunedoarei au fost exploatate încă din vremea dacilor.

GALERIE FOTO CU FOSTA MINĂ GHELARI

VIDEO CU MINA DE FIER GHELARI

Centrele miniere şi uzinele de fier de la Hunedoara au început să se dezvolte în secolul al XIX-lea, când au devenit o zonă strategică a Imperiului Austro-Ungar, iar în perioada interbelică, erau cele mai mari din România. În urmă cu un secol, mine de fier fier funcţionau la Alun, Arănieş, Ghelari (cele mai mari din ţară), Lunca Cernii, Teliucu inferior şi Vadu Dobrii.


Furnalul de la Govăjdia. ADEVĂRUL

În anul 1889, ca semn de recunoaştere al importanţei zonei, Hunedoara a fost reprezentă la Expoziţia Universală (1889) de la Paris, cea pentru care a fost construit şi Turnul Eiffel. Minele de fier de le Teliuc şi Ghelari au intrat în declin din anii ´80, iar la mijlocul anilor 2000, s-au închis definitiv. Perimetrele miniere, împânzite de ruine, se întind pe sute de hectare, din care o mică suprafaţă a fost ecologizată. Au rămas în schimb şi câteva vestigii ale metalurgiei din secolele trecute, cel mai cunoscut dintre ele fiind Furnalul de la Govâjdia, înfiinţat la începutul secolului al XIX-lea.


Preparaţia Teliuc. Foto: Daniel Guţă

Minele de plumb de la Almaşu Mic şi Hăţăgani completau ansamblul industriei grele din Hunedoara interbelică.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Craterul gigant rămas în urma celei mai mari mine de fier din România. Povestea locului interzis VIDEO

Aventura unui spaniol şi a patru români într-o mină de aur părăsită, în care au visat că se vor îmbogăţi

Secretele extraordinarei descoperiri din Sarmizegetusa pe care savanţii nu le-au putut elucida. Ce era, de fapt, matriţa dacilor, unică în lume | VIDEO

Cum arată fosta mină Barza, închisă în urmă cu 15 ani. De aici au fost scoase zeci de tone de aur VIDEO

Acuzaţii grave pentru „alchimiştii” de la Gurabarza: contrabandă cu mercur şi furt de minereu aurifer

VIDEO Drumul Aurului. Locurile unice din Munţii Metaliferi, puţin cunoscute de români

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările