Piaţa înfloritoare a aurului dacic. Cum au fost traficaţi Kosonii din Sarmizegetusa Regia online, în lumea largă

Piaţa înfloritoare a aurului dacic. Cum au fost traficaţi Kosonii din Sarmizegetusa Regia online, în lumea largă

Kosoni de aur. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Kosonii, cele mai faimoase monede dacice despre care unii susţin că au fost descoperite doar în zona Sarmizegetusei Regia, pot fi achiziţionaţi on-line cu preţuri mult ridicate faţă de cele din anii trecuţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aurul dacic a ajuns la mare căutare pe site-urile de licitaţii internaţionale dedicate colecţionarilor, chiar dacă autorităţile române au dat în urmărire prin Interpol mai multe tezaure de monede antice, însumând peste 55 de kilograme de aur.

Kosonii de aur, despre care unii istorici susţin că au fost descoperiţi numai în zona Sarmizegetusa Regia, au preţuri de câteva mii de dolari bucata. Începând din anii ´90, comerţul cu „galbeni” furaţi din siturile cetăţilor dacice a înflorit pe piaţa neagră a antichităţilor. Apoi s-a mutat în on-line, iar preţurile de pornire la licitaţiile pentru achiziţia lor au ajuns, de la circa 500 de dolari sau mărci în anii ´90, la 1.500 – 3.000 de dolari. Adevărata provenienţă a multor kosoni dacici scoşi la licitaţii pe site-urile de specialitate ridică semne de întrebare. În alte cazuri, este, practic, imposibil de aflat.

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Închisoare pentru traficarea celui mai mare tezaur de monede dacice, furat din Sarmizegetusa Regia. Comoara de patru milioane de euro a rămas ascunsă

Marele secret al „eroului” care a predat 1,2 kilograme de Kosoni. Nemulţumit de oferta statului, bărbatul a traficat în Occident o comoară fabuloasă

VIDEO Secretul celor 139 de Kosoni din aur găsiţi de copii într-o vizuină a fost aflat în anchetarea lui Adrian Stoicoi

Secretele celui mai valoros tezaur de monede din Sarmizegetusa Regia: cum a dispărut comoara de 30 de kilograme de aur, vândută de traficanţi în Occident

Pe site-ul de licitaţii „Heritage Auction” din SUA, preţurile Kosonilor pornesc de la 1.800 de dolari. Un astfel de ban a fost vândut în 2020 cu 4.500 de dolari, iar altul cu 2.700 de dolari. Posesorii celor doi galbeni scoşi la licitaţie au precizat în descrierea acestora că piesele au fost primite ca donaţii anonime, în cutiile de donaţii ale bisericii Armatei Salvării din Florida. Biserica a strâns aproape 400.000 de dolari în timpul unei campanii caritabile organizate în statul american, în preajma Crăciunului din 2019, alături de cei doi kosoni. În alte cazuri, cei care vând astfel de monede nu oferă detalii despre originea lor.

 


Kosoni. Foto: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
 

Cele mai faimoase monede dacice
 

Kosonii sunt cele mai cunoscute monede „dacice” din aur. În ultimii ani, peste 1.000 de astfel de monede care fac parte din tezaurele descoperite ilegal din Sarmisegetusa Regia au fost recuperate de statul român, iar alte câteva mii au fost date în urmărire naţională, după ce ar fi fost furate din situri protejate şi traficate pe piaţa neagră a antichităţilor. În prezent, sunt căutate prin Interpol, tezaure de Kosoni însumând câteva mii de monede cu o greutate totală de peste 25 de kilograme de aur. În afara tezaurelor de aur, şi un tezaur preţios de Kosoni din argint, format din peste 2.300 de piese, a fost descoperit la Sarmizegetusa Regia. Mai puţin de 300 de monede antice Koson de argint au fost recuperate în ultimii ani de autorităţile române, în timp ce restul monedelor scoase la iveală de braconieri, au dispărut pe piaţa neagră.

Interlopul sârb care a traficat şase brăţări dacice de aur furate din Sarmizegetusa Regia. De ce a fost achitat Ilic Ljubisa

Iulian Ceia a fost pus în libertate, după un an de închisoare. Povestea controversată a „Pionului”, românul din spatele comorilor dacice

Primele mari descoperiri de Kosoni datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, însă cele mai preţioase tezaure au fost extrase de braconieri, după 1990, din Munţii Orăştiei. Potrivit cercetătorilor, staterii din aur descoperiţi doar la Sarmizegetusa Regia şi în împrejurimile celorlalte cetăţi dacice au fost emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş al lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos. Monedele dacice cântăresc în jur de opt grame, au fost bătute la cald şi au o figuraţie inspirată de cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut. Staterii sunt inscripţionaţi însă cu litere greceşti. Locul provenienţei kosonilor a dat naştere unor controverse.

„Moneda de aur Koson... trebuie pusă în conexiune cu o putere regală dacică, fie că piesele au fost emise direct din ordinul regelui Coson, fie de străini, pentru el”, relata istoricul Hadrian Daicoviciu. Arheologul Iudita Winkler afirma în urma studiului elaborat „Consideraţii asupra monedei Koson” (1972) că monedele ar fi fost făurite într-una din cetăţile dacice. „Moneda cu legenda Koson, deosebindu-se prin stilul ei de emisiunile romane şi fiind atestată numai prin descoperiri de pe teritoriul Daciei, trebuie considerată ca o emisiune locală, care ne indică o alianţă a regelui Coson cu Brutus. Emiterea ei începe ca atare în anul 43 î.Hr., extinzându-se asupra unei perioade de relativ scurtă durată, dar neprecizabilă”, scrie Iudita Winkler.

Cum au fost „spălaţi” Kosonii
 

Tezaurele monetare valoroase, provenite din excavaţii ilegale, au fost „spălate” de traficanţii de comori, prin plasarea artefactelor din ţara de origine în circuitul „zonei gri” a intermediarilor, prin împărţirea lor în mai multe tranşe (”orfani”) pentru ca introducerea pieselor pe piaţa internaţională de artefacte să treacă neobservată, arătau anchetatorii într-unul din dosarele penale ale traficului de comori dacice, consultat de adevarul.ro.

„Artefactele sunt ulterior expuse şi vândute în ţări cu pieţe de artă dezvoltate, în general prin intermediul unor comercianţi privaţi care cunosc sau pot uşor intui caracterul ilicit al provenienţei acestora, trădat prin lipsa oricăror acte de provenienţă, starea în care acestea se prezintă (prezenţa unor urme pregnante de sol ce trădează provenienţa unui artefact din excavaţii recente), raritatea pieselor pe piaţa internaţională de artefacte sau chiar prin împrejurarea că piesa este pusă sub urmărire internaţională la momentul tranzacţiei. Cu toate acestea, acceptând o descriere vagă a provenienţei bunurilor, respectiv a unei arii geografice vaste, bunurile sunt preluate pentru a fi în continuare vândute la colecţionari privaţi, expuse în muzee, galerii de artă sau case de licitaţii”, se arată într-unul dintre dosarele comorilor dacice.

Spălarea bunurilor de patrimoniu, cum sunt loturile monetare, presupune introducerea treptată a pieselor pe piaţa legală numismatică, cu intenţia de a le conferi aparenţa unei origini licite.

„Astfel, dintr-un lot de monede descoperit, fiecare monedă sau un număr foarte mic de monede sunt vândute, la diferite intervale de timp, prin intermediul unor case de licitaţii, vânzări online sau în cadrul târgurilor numismatice, unor colecţionari privaţi din ţări diferite. Acest modus operandi este foarte des utilizat în practică, îndeplinind o dublă funcţie. În primul rând, astfel de vânzări nu sunt susceptibile de a atrage atenţia autorităţilor sau a cunoscătorilor în domeniu cu privire la existenţa unui lot nou de monede pe piaţa numismatică internaţională, fapt ce ar genera suspiciunea că acestea ar proveni dintr-o descoperire recentă. În al doilea rând, introducerea treptată a monedelor pe piaţa legală presupune împiedicarea scăderii preţului de vânzare a acestora, valoarea bunurilor fiind inevitabil influenţată şi de raritatea pieselor”, arată îanchetatorii, într-un dosar al comorilor dacice.

De cele mai multe ori, vânzările efectuate în mediul online, inclusiv prin intermediul licitaţiilor au abilitatea de a ascunde identitatea ofertantului şi a cumpărătorului şi a asigura transferul pieselor.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Locurile din România unde au fost găsite cele mai preţioase comori dacice. Unde ascundeau aurul strămoşii noştri

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Ancheta uitată a traficanţilor de comori dacice de aur: 20 de ani de la jaful de 4,6 milioane de euro acoperit de poliţişti

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările