Pe urmele templului misterios găsit în cetatea dacică Piatra Roşie. Ce vor să afle arheologii despre el VIDEO
0După ce au descoperit, anul trecut, rămăşiţele unui presupus templu, în cetatea dacică Piatra Roşie, arheologii au revenit în sit.
Arheologii s-au întors la cetatea dacică Piatra Roşie, pentru a continua cercetările unui edificiu misterios, despre care au indicii că ar fi fost folosit ca templu, în antichitate.
GALERIE FOTO DE LA PIATRA ROŞIE
VIDEO - CETATEA DACICĂ PIATRA ROŞIE
De asemenea, aria săpăturilor va fi extinsă în zona nordică a platoului cetăţii.
Fotografii document din Sarmizegetusa anilor ´80. Heliportul lui Ceauşescu şi fetele la plajă FOTO
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat
„Săpăturile arheologice sistematice din Munţii Orăştiei se desfăşoară în cetatea dacică de la Luncani-Piatra Roşie, unul dintre siturile emblematice ale ansamblului, datorită peisajului aparte, topografiei monumentelor antice, precum şi importanţei obiectelor descoperite. Unul dintre obiectivele campaniei din 2022 constă în documentarea clădirii cu absidă de pe Terasa I, unde cercetările anterioare au dezvăluit un plan complex al edificiului cu arhitectură monumentală. A doua unitate de săpătură a fost deschisă pe platoul cetăţii, în partea nordică a construcţiei identificate în anul 1949 de colectivul condus de Constantin Daicoviciu. Extinderea cercetărilor se impune pentru a documenta în detaliu planimetria şi pentru astrânge date cu privire la funcţionalitatea acestei construcţii elaborate”, informează arheologii pe portalul oficial al ansamblului arheologic „Cetăţile Dacice”.
Cetatea dacică Piatra Roşie. ADEVĂRUL
Cercetările arheologice sunt coordonate de Universitatea Babeş-Bolyai şi au fost finanţate de către Consiliul Judeţean Hunedoara , iar arheologii clujeni sunt sprijiniţi de specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei - Cluj-Napoca, ai Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, ai Muzeului Judeţean Mureş şi de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti.
Absida din cetatea dacică Piatra Roşie. Foto: Răzvan Mateescu
Primele descoperiri valoroase
La sfârşitul anilor ´40, arheologii au decopertat pentru prima dată ruinele cetăţii dacice Piatra Roşie. Atunci au ieşit la iveală drumul pavat, zidurile şi turnurile antice, dar şi rămăşiţele unei construcţii cu două încăperi, una rectangulară şi cealaltă absidală, spre care ducea o alee pavată din calcar, desprinsă din drumul antic al cetăţii. Lângă fundaţia celor două construcţii au fost găsite rămăşiţele primului disc de fier, al cărui rol putea fi de obiect de cult. Artefactul era realizat manual, forjat, redând în relief motive animaliere, vegetale şi geometrice. În zona centrală a discului, era redat un bour, încadrat într-un cerc format din acelaşi brâu de funie răsucită.
Disc recuperat de autorităţile române Foto: MNIR
Timp de jumătate de secol de la descoperirea discului antic, cetatea dacică nu a mai fost cercetată sistematic. De ruinele sale au fost interesaţi, însă, căutătorii de comori, care la începutul anilor 2000, ar fi găsit aici mai multe astfel de piese. Cel puţin şapte scuturi provin din Munţii Orăştiei, potrivit anchetatorilor care au instrumentat dosarele comorilor dacice, iar unele dintre acestea şi-au pierdut urma pe piaţa neagră a antichităţilor.
În toamna anului trecut, oamenii de ştiinţă au descoperit rămăşiţele unui „cerc de piatră”, asemănător marelui templu circular din Sarmizegetusa Regia, care cuprindea în interiorul lui absida şi construcţia învecinată ei. Astfel, ipoteza că locul unde au fost descoperite „scuturile” dacice funcţiona în vremea dacilor ca un templu a căpătat mai multă siguranţă.
Cetatea dacică Piatra Roşie a fost ridicată pe stâncă deasupra Văii Luncanilor în vremea regelui Burebista şi a fost distrusă de romani.
Aşezarea avea rolul de a supraveghea şi de a preîntâmpina atacurile, care ar fi venit din direcţia Văii Mureşului – Valea Streiului – Valea Luncanilor. Cetatea a fost redescoperită în secolul al XIX-lea, iar primele cercetări arheologice ample au avut loc în vara anului 1949 sub conducerea lui C. Daicoviciu, în urma cărora a fost publicată monografia Cetatea dacică de la Piatra Roşie, Bucureşti, 1954. Multe dintre vestigiile sale nu şi-au dezvăluit încă secretele. Un astfel de monument din Patra Roşie este „drumul pavat”, unul dintre cele mai bine conservate elemente de arhitectură din situl UNESCO. În Piatra Roşie au fost descoperite mai multe scuturi de fier antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice, precum şi un bust de bronz al zeiţei Bendis.