Părintele Arsenie Boca, de nerecunoscut în haine civile. Fotografiile uimitoare făcute de securiştii care l-au hărţuit fără oprire pe marele duhovnic

Părintele Arsenie Boca, de nerecunoscut în haine civile. Fotografiile uimitoare făcute de securiştii care l-au hărţuit fără oprire pe marele duhovnic

Arsenie Boca.

Arsenie Boca a fost urmărit pas cu pas, timp de mai mulţi ani, de angajaţii Securităţii, fiind considerat un personaj incomod, datorită popularităţii sale printre credincioşi. Din perioada îndelungatelor filaje datează mai multe fotografii rare, care îl înfăţişau pe fostul preot în haine civile.

Doar câteva fotografii în care părintele Arsenie Boca este înfăţişat purtând haine civile au fost publicate până în prezent, chiar dacă din 1959 şi până la moartea sa, în 1989, duhovnicului i-a fost interzis să mai îmbrace straiele preoţeşti. Arsenie Boca a rămas în atenţia Securităţii şi a fost subiectul a trei dosare informative întocmite pe baza mărturilor depuse de cei care îl urmăreau şi a filajelor. Câteva dintre fotografiie care îl înfăţişează în haine de oraş au fost realizate de securiştii care îl urmăreau şi depuse la dosarul de urmărire din 1962.

Urmărit pas cu pas

„Obiectivul „Bratu“, fiindcă aşa se numea Arsenie Boca în timpul filajului, a fost urmărit zilnic în perioada 21 august – 9 septembrie 1962. Acţiunea s-a desfăşurat pas cu pas, notându-se orice amănunt orice gest făcut de obiectiv: „La ora 17.20, Bratu a ieşit de acasă, având asupra să o servietă de culoare neagră şi a mers spre Strada Litovoi Voievod, sos. Armatei Sovietice şi din staţia ITB Teiul Doamnei s-a urcat în tramvaiul I, cls. II. A scos un bilet de 0,25 lei şi a ocupat loc pe partea stângă a vagonului, iar la staţia Bărăţiei Bratu a coborât din tramvai şi a mers pe Calea Moşilor, Bd. 1848, oprindu-se în faţa magazinului cu autoservire, unde întâmplător s-a întâlnit cu un individ (popă) cu care a discutat circa două minute, după care s-au despărţit“.

Interesant este faptul că încă de la filajul din 22 august obiectivul şi-a dat seama că este în atenţia permanentă a Securităţii, deoarece chiar lucrătorii operativi constatau cum „Bratu se uită de două ori înapoi“ sau „a privit în urma sa“. Toate persoanele cu care Arsenie Boca intra în legătură şi erau filate aveau să fie identificate şi verificate în evidenţele Securităţii, potrivit unei adrese a Direcţiei a VII-a către Direcţia a III-a din dată de 29 octombrie 1962”, informa Adrian Nicolae Petcu, autorul studiului „Părintele Arsenie Boca în percepţia poliţiei politice din România”, realizat pe baza documentelor de la CNSAS.

Ce le-a declarat preotul anchetatorilor săi

Declaraţia dată de preot în 1945, în timpul primei anchete la care a fost supus, arată de ce devenise un personaj incomod pentru noul regim.


Arsenie Boca, primul din stânga, la mănăstire

„În Vinerea Izvorului după Paştile anului 1939, am fost tuns în călugărie, primind numele Arsenie. Într-o iarnă, probabil prin 1941, ne trezim cu o avalanşă de oameni de toate vârstele şi treptele, năpădindu-mă să stau de vorbă cu ei despre necazurile lor. Aci m-am trezit să fac duhovnicie cu oamenii, deşi nu eram preot. Ştiam că tot ce păţesc oamenii li se trage de pe urma greşelilor sau păcatelor. Aşa m-am văzut silit să primesc preoţia şi misiunea majoră a propovăduirii lui Hristos-Dumnezeu adevărat şi Om adevărat, precum şi a sfinţirii omului, ca să aibă pacea lui Dumnezeu în sine, absolut în orice împrejurări s-ar afla în viaţă.


I-am învăţat să fie curaţi faţă de oameni şi faţă de Dumnezeu; să dea Cezarului ce e al Cezarului (ascultare cetăţenească, dajdie etc.) şi lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu (cuget curat, suflet purificat şi trup curăţit de patimi). Despre această învăţătură, martori îmi sunt toţi cei ce-au ascultat poveţele cele după Dumnezeu pe care li le-am dat: iubirea de Dumnezeu, iubirea de toţi oamenii, fără deosebire, şi viaţa curată, care fac cu putinţă reîntoarcerea noastră, a împlinitorilor, iarăşi în Împărăţia de obârşie, de unde ne-a trimis Dumnezeu spre scurtă cercare a cuminţeniei şi a iubirii noastre, pe pământ, în stadia şi arena vieţii.

Asta îmi este toată misiunea şi rostul pe pământ, pentru care m-a înzestrat cu daruri – deşi eu sunt nevrednic. Pentru asta sunt solicitat în toate părţile, ca să propovăduiesc iubirea lui Dumnezeu şi sfinţirea oamenilor prin iubire. De alte gânduri şi rosturi sunt străin. (R. Vâlcii. 17 iulie 1945 - Ieromonahul Arsenie)”, se arată într-un fragment din declaraţia dată de preot anchetatorilor săi, păstrată în arhivele CNSAS.

Cine a fost Arsenie Boca
Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vaţa de Sus, Hunedoara - d. 28 noiembrie 1989, Mănăstirea Sinaia, Prahova) e considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop.

Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului. Până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. A fost închis la Securitatea din Braşov, apoi dus la Canal. A ajuns în închisoarile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot.


Vă recomandăm şi:

Arsenie Boca şi cea mai profundă lecţie: „Când viaţa pare cumplită, fă-ţi un ceai şi bea-l din cea mai drăguţă ceaşcă“

Cea mai cunoscută povestire relatată de părintele Arsenie Boca are menirea să le aducă alinare celor aflaţi în suferinţă. Pilda ceşcuţei de ceai, spusă de duhovnicul de la Prislop, le arată oamenilor ce pot face „dacă viaţa li se pare grea şi sunt loviţi, bătuţi şi împinşi aproape fără milă, când lumea pare că se învârteşte necontrolat şi când simt că se află într-o suferinţă îngrozitoare”.

FOTO Excesele pelerinilor de la Prislop: pârâul cu bani, mizeria lăsată de turişti şi afacerile din jurul mănăstirii

Mănăstirea Prislop a fost vizitată în fiecare din ultimele weekend-uri de peste 30.000 de oameni, iar duminică, de Sărbătoarea Floriilor, numărul pelerinilor a fost impresionant. Mulţi dintre cei care ajung la mănăstirea din Ţara Haţegului au dezvoltat obiceiuri mai puţin obişnuite, unele chiar deranjante, cum este cel al aruncării banilor în apele Prislopului.

FOTO Mănăstirea Prislop, între liniştea locului de veci al părintelui Arsenie Boca şi invazia pelerinilor

Mănăstirea Prislop atrage zilnic mii de credincioşi din toate zonele ţării. În ultimii ani, numărul pelerinilor şi al turiştilor care vin la mormântul părintelui Arsenie Boca a crescut exponenţial, iar fenomenul a schimbat perspectiva din care este privit lăcaşul religios, a cărei imagine pare mult schimbată faţă de vremurile în care nu era atât de cunoscut.

Părintele Arsenie Boca a schimbat soarta satelor apropiate Mănăstirii Prislop     

Două sate hunedorene, Silvaşu de Sus şi Silvaşu de Jos, aflate în vecinătatea Mănăstirii Prislop, au renăscut economic în ultimii ani datorită popularităţii locului unde este înmormântat părintele Arsenie Boca.

Părintele Arsenie Boca. Fotografie din dosarul de urmărire

Imagini din aceeasi galerie
  • Părintele Arsenie Boca. Fotografie din dosarul de urmărire
  • Părintele Arsenie Boca în haine civile.
  • Părintele Arsenie Boca în haine civile, filat de securişti.
  • Părintele Arsenie Boca în haine civile, filat de securişti.
  • Părintele Arsenie Boca în haine civile, în timp ce picta. 
  • Părintele Arsenie Boca în haine civile, filat de securişti. 1
  • Părintele Arsenie Boca la munte. 
  • Părintele Arsenie Boca în haine civile, într-o fotografie din tinereţe. 
  • Părintele Arsenie Boca în haine civile, filat de securişti. 2
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările