Parastasul părintelui Arsenie Boca: mii de oameni s-au rugat la mormântul de la Prislop. Sunt 27 de ani de la moartea sa
0Mii de oameni au participat la comemorarea duhovnicului Arsenie Boca, de la moartea căruia s-au împlinit 27 de ani. Mitropolitul Ardealului şi mai mulţi episcopi au oficiat slujba de pomenire, de la Mănăstirea Prislop.
Luni s-au împlinit 27 de ani de la moartea duhovnicului Arsenie Boca, iar Mănăstirea Prislop unde acesta a fost înmormântat a devenit din nou locul de pelerinaj pentru mii de oameni, veniţi din toată ţara. O slujbă religioasă a avut loc la biserica mănăstirii Prislop.
„În cuvântul de învăţătură rostit cu acest prilej, Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, le-a vorbit credincioşilor prezenţi despre valorile autentice ale Ortodoxiei, frumuseţea şi bogăţia cultului ortodox. De asemenea, Înaltpreasfinţia Sa a evocat personalitatea părintelui Arsenie Boca, un model desăvârşit de trăire duhovnicească şi un far călăuzitor pentru miile de suflete care îi cer ajutorul în rugăciunile lor”, a informat Episcopia Devei şi Hunedoarei.
Din soborul de ierarhi au mai făcut parte arhiepiscopul Varsanufie al Râmnicului, arhiepiscopul Ioachim al Romanului şi al Bacăului, episcopul Nicodim al Severinului şi al Strehaiei, Episcopul Andrei, al Covasnei şi al Harghitei, Gurie, Episcopul Gurie, al Devei şi al Hunedoarei, şi părintele Daniil, episcopul locţiitor de Dacia Felix.
„După Sfânta Liturghie, soborul de arhierei, preoţi şi diaconi a săvârşit slujba parastasului la mormântul Preacuviosului Părinte Arsenie Boca, aflat în cimitirul Mănăstirii „Sfântul Ioan Evanghelistul” – Prislop din judeţul Hunedoara”, a informat lEpscopia Devei şi Hunedoarei.
Arsenie Boca a transformat Mănăstirea Prislop
Arsenie Boca, duhovnicul considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei, a murit la 28 noiembrie 1989, la Sinaia, având vârsta de 79 de ani, iar potrivit dorinţei sale a fost înmormântat la mănăstirea Prislop, în 4 decembrie 1989. Arsenie Boca a fost stareţ al mănăstirii în anii 1950, însă activitatea sa a fost întreruptă în mai multe perioade, de autorităţile regimului comunist. A fost cel care a transformat cu totul vechea aşezare monahală, deşi a făcut-o într-o perioadă în care se confrunta cu mari probleme din pricina anchetelor la care era supus şi a perioadelor petrecute în închisorile regimului comunist, între anii 1951 – 1952 şi 1955 – 1956. Arsenie Boca a înfiinţat o şcoala monahală şi o cooperativă mănăstirească, iar maicile creau ţesături cu motive străvechi din zonele Sibiu, Făgăraş şi Hunedoara, covoare olteneşti şi artistice pentru export, tricotaje şi croitorie.
A creat şi un cor al maicilor, a zidit clopotniţa de pe stâncăria unui deal, inspirată din cele ale bisericilor ridicate pe stânci de la Muntele Athos, iar la poalele dealului a amenajat un lac, în care se reflectă atât biserica cât şi clopotniţa.
La Prislop, Arsenie Boca a amenajat şi un parc dendrologic cu brazi argintii, tui, arţari, pini decorativi şi magnolii dar şi un „saivan dacic”. Apoi a dotat mănăstirea cu mobilier nou, i-a fixat o emblemă cu monograma Mântuitorului, iar în jurul ei a construit aleile cu lespezi de piatră. De asemenea, în anul 1955 a început restaurarea bisericii de către Direcţia Monumentelor Istorice din Bucureşti, arhitectul Ştefan Balş fiind realizatorul proiectului, supravegheat de Arsenie Boca. În 1959, mănăstirea a fost însă închisă şi transformată în azil de bătrâni, iar călugărul care a ctitorit-o a fost alungat.
Vă recomandăm şi:
O comise teologică se ocupă de elaborarea dosarului de canonizare. Dacă fostul duhovnic va trece în rândul sfinţilor, Biserica Ortodoxă Română va decide ce se va întâmpla cu osemintele sale.
Mănăstirea Prislop a devenit o destinaţie „de fiţe“ pentru bogaţii României, care se amestecă printre pelerinii obişnuiţi la mormântul lui Arsenie Boca, ieşind însă în evidenţă prin maşinile de lux cu care descind aici. Unii îşi caută iertarea păcatelor aruncând bani în izvoarele mănăstirii; în schimb, alţi „pelerini moderni“ arată că au venit doar pentru selfie-uri şi pentru icoanele sfinţite, aflate la mare căutare.
Satul Vaţa de Sus, unde s-a născut Arsenie Boca, devine treptat un loc de pelerinaj tot mai căutat, iar pentru a-i da o cât mai mare însemnătate amintirii călugărului, localnicii îl împodobesc cu monumente şi picturi reprezentându-l pe duhovnic. În trecut, Vaţa era cunoscută pentru băile termale, dar de câţiva ani cel mai mare complex de agrement este închis şi a fost scos la vânzare.
Se încarcă comentariile...
