Oraşe dispărute din România. Povestea celor două Sarmizegetusa: oraşul regilor daci şi capitala întemeiată de romani

Oraşe dispărute din România. Povestea celor două Sarmizegetusa: oraşul regilor daci şi capitala întemeiată de romani

Sarmizegetusa Regia a fost un important centru religios al dacilor. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Oraşe dispărute din România: Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost în perioade diferite ale Antichităţii cele mai importante oraşe ale Daciei. Ruinele celor două foste capitale se află pe teritoriul Hunedoara şi reprezintă situri istorice importante.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sarmizegetusa Regia a devenit capitala Daciei în secolul I în. Hr., la sfârşitul domniei regelui Burebista. Fostul oraş antic din Munţii Orăştiei a fost o aşezare cosmopolită, dezvoltată economic şi un centru religios important al dacilor. Era bine întărită şi apărată de sistemul de cetăţi creat în jurul ei, la Costeşti, Blidaru, Vârful lui Hulpe, Piatra Roşie şi Băniţa.  
 

Oraşe dispărute din România: mărirea şi declinul Sarmizegetusei
Oraşul antic de pe Dealul Grădiştii se întndea pe o suprafaţă mai mare de trei hectare şi era format din trei părţi dinstincte: cetatea, incinta sacră şi cartierele unde se aflau construcţiile civile. Potrivit istoricilor, întreaga aşezare a Sarmizegetusei era dotată cu instalaţii de captare şi de transport a apei potabile şi de drenare a apei de ploaie. În Sarmizegetusa Regia au funcţionat la un moment dat şapte temple, afirma cercetătoarea Cristina Bodo, în lucrarea „Munţii Orăştiei, centrul regatului Dac”, publicată în Monografia judeţului Hunedoara. Potrivit istoricului Hadrian Daicoviciu, Sarmizegetusa era şi un loc de refugiu al dacilor.

„Aşezarea avea şi o cetate, cuprinzând o suprafaţă de circa trei hectare între zidurile ei cu plan neregulat. Dar Sarmizegetusa n-avea în primul rând însemnătate strategică; spre deosebire de celelalte cetăţi care domină ţinutul dimprejur, aceasta, deşi se află la 1200 metri înălţime, este ea însăşi dominată de înălţimile înconjurătoare mai mari. E, prin urmare, o cetate de refugiu, menită să adăpostească numeroasa populaţie din împrejurimi. La Sarmizegetusa, locuinţele aşezării civile se întindeau în afara zidurilor cetăţii pe distanţa de vreo trei kilometri, înşirându-se pe terasele Dealului Grădiştii şi lăsând, pare-se, între ele adevărate străzi”, scria Hadrian Daicoviciu, în volumul Dacii, publicat în 1965.


Vechiul drum pavat din Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Sarmizegetusa Regia a capitulat în faţa armatelor romane la începutul secolului I. Cei mai mulţi dintre istoricii care au cercetat-o au stabilit că aşezarea a fost cucerită şi distrusă de romani în anul 106. După înfrângerea dacilor, cetatea a fost devastată, iar templele ei au fost incendiate. „La fel ca în celelalte situaţii, şi în cazul Sarmizegetusei gestul a avut motivaţii politice, economice, dar şi religioase. Se pare că rezistenţa armată a dacilor s-a fundamentat pe sentimentul religios, astfel că a fost distrus în totalitate centrul religios şi politic al acestora”, afirma Cristina Bodo.

Potrivit istoricilor, în ultimii ani ai existenţei sale, Sarmizegetusa Regia era un oraş cosmopolit, chiar o aşezare de lux. În prezent, este inclusă pe lista monumentelor aflate în patrimoniul cultural mondial UNESCO.

Oraşe dispărute din România: Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost întemeiată de împăratul Traian, din anul 106 şi a fost transformată în capitala noii provincii cucerite de armatele romane. Vechile ruine ale aşezării care a devenit capitala provinciei Dacia ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi. Complexul arheologic se află în apropiere de Haţeg, şi de vechile Porţi de Fier ale Transilvaniei, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-alungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii susţin că doar cinci la sută din suprafaţa oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost cercetată în detaliu.

Potrivit cercetătorilor, oraşul în formă patrulaterică era înconjurat de un zid de aproape cinci metri, construit din blocuri de piatră cioplite. Porţile de pe laturile paralele erau legate între ele prin două străzi principale, care străbăteau cetatea dintr-o parte în alta. Piaţa era în centrul oraşului, în care se mai aflau clădirile administrative şi religioase. În afara cetăţii erau case, temple, construcţii diverse şi cimitire. În secolul al doilea, Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost ţinta atacurilor armate la care participau dacii liberi şi alte popoare. Invaziile şi răscoalele au fost suprimate de armatele romane, iar în cinstea victoriilor în Ulpia Traiana au fost ridicate mai multe monumente de for public.

Devastat de invaziile popoarelor migratoare
Declinul Sarmizegetusei romane are loc la mijlocul secolului al treilea. Potrivit istoricilor, pe fondul atacurilor şi al lipsei soluţiilor de a apăra Dacia, împăratul Aurelian a hotărât retragerea peste Dunăre a armatei şi funcţionarilor, care au fost urmaţi şi de proprietarii de pământ şi de sclavi, dar nu de marea masă a populaţiei. Oraşul a continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia.

Complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa cuprinde: Amfiteatrul, Templul zeiţei Nemesis, Templul lui Liber Pater, Templul zeilor Domnus şi Domna, Sanctuarul Zeilor Aesculapius şi Hygia, Templu Mare, Templul zeului Silvanus, Horreum, Praetorum procuratoris (sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis), Forul lui Traian (forum vetus), Forum novum, Capitoliul, zonele de locuinţe de la vest de cele două foruri şi necropola estică.


Vă recomandăm şi:

FOTO Ulpia Traiana Sarmizegetusa a primit peste 35.000 de turişti, dar mulţi o confundă cu capitala regatului dacilor

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, vechea capitală a Daciei romane, a devenit în ultimii ani unul dintre punctele de referinţă pe harta turistică a Hunedoarei. Ruinele fostului oraş cosmopolit  au fost vizitate în acest an de peste 35.000 de turişti, însă nu sunt puţini cei care îl confundă în continuare cu situl fostei capitale a Daciei pre-romane Sarmizegetusa Regia.

Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare

Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.

FOTO Eclipsa peste sanctuarele dacilor. Cum s-a văzut fenomenul astronomic în Sarmizegetusa Regia, unul dintre cele mai misterioase locuri ale Hunedoarei

Sarmizegetusa Regia a oferit astăzi o privelişte impresionantă turiştilor care au ales fosta capitală a Daciei, din Munţii Orăştiei, pentru a asista la eclipsa solară. Şi celelalte cetăţi dacice au fost destinaţii ideale pentru călătorii interesaţi de fenomene astronomice.

AMfiteatrul. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Imagini din aceeasi galerie
  • AMfiteatrul. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Oamenii cosesc vegetaţia în jurul Amfiteatrului. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Atelierul de sticlărie. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Îngrijire. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Coloane. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Forul. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Coloanele templului. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Ruine. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Vechiul for. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Inscripţie. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Şantier. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.1
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.2
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Ilistrată.
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Ilistrată.
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Ilistrată
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Ilistrată
  • Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.1
  • Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.2
  • Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.3
  • Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.4
  • Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.5
  • Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa, august 2014. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările