Imaginile dezastrului de pe drumul spre Sarmizegetusa Regia. Noua şosea a fost devastată de viituri, după cea mai mare furtună din Munţii Orăştiei
0O furtună violentă în Munţii Orăştiei a dus la distrugerea în mai multe zone, a noii şosele spre Sarmizegetusa Regia. Cel mai grav afectat tronson este cel al ultimilor kilometri, de pe Valea Albă, unde în trei zone drumul a fost rupt de viituri.
Noua şosea spre Sarmizegetusa Regia a fost devastată de viituri, în mai multe zone, în urma furtunii înregistrate duminică seara. „A fost cea mai puternică furtună din ultimii ani, iar în mai multe locuri, din cauza viiturilor, drumul s-a rupt”, a precizat Vladimir Brilinsky, administrator al sitului UNESCO Sarmizegetusa Regia.
Cele mai mari stricăciuni au fost înregistrate pe ultimii patru kilometri ai drumului de acces în situl fostei capitale a Regatului Dac, respectiv în zona Valea Albă. Şi pe Valea Grădiştii, între Costeşti şi Sarmizegetusa Regia, viiturile au provocat pagube.
Noua şosea a fost dată în folosinţă în primăvara acestui an, fiind construită în urma unui proiect al Consiliului Judeţean Hunedoara, finanţat din fonduri de la UE, prin Programul Operaţional Regional 2013.
Furtună în Sarmizegetusa Regia
În ultimii ani, furtunile au provocat pagube mari în Sarmizegetusa Regia. De mai multe ori, în ura fenomenelor meteorlogice periculoase, fagii seculari au fost rupţi şi s-au prăbuşit peste monument, disclocând blocurile de piatră sau afectând stuctura zidurilor antice.
Sarmizegetusa Regia, unul dintre cele mai importante situri din România
Potrivit istoricilor, Sarmizegetusa Regia a fost capitala Regatului Dac înainte de războaiele dintre daci şi romani. Este considerată cel mai important centru economic şi religios al Daciei, iar datorită numeroaselor sale mistere, a vechimii şi unicităţii sale şi a atractivităţii pentru pasionaţii de astronomie a fost asemănată cu celebrul monument neolitic Stonehenge din Marea Britanie. Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, religios şi politic al Daciei, înainte de războaiele daco-romane din jurul anului 100. Oraşul antic, înconjurat de zidurile ce pot fi văzute şi în prezent, se întindea pe o suprafaţă de trei hectare, susţin istoricii, iar la poalele cetăţii, pe o rază de trei kilometri, se aflau numeroase aşezări civile. Mai mult, pe vârfurile munţilor care înconjurau Sarmizegetusa Regia, dacii au ridicat cetăţi de apărare, iar în vremurile de restrişte, populaţia îşi găsea adăpost în aşezarea din munţi. Templele şi sanctuarele din Sarmizegetusa Regia au fost dispuse pe două terase, iar istoricii au stabilit că au fost ridicate unele din vremea regelui Burebista, iar altele în vremea lui Decebal, în care aşezarea s-a aflat în apogeul dezvoltării sale economice. Locurile sacre au fost construite din materiale aduse de la zeci de kilometri distanţă. Sarmizegetusa Regia a fost devastată, potrivit istoricilor, de legiunile romane. A fost incendiată, iar templele ei au fost distruse şi abandonate în cele din urmă.
Vă recomandăm şi:
Ansamblul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, oraşul daco-roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi podul de peste un kilometru ridicat în vremea împăratului Traian peste Dunăre se numără printre cele mai importante monumente ale Antichităţii, din ţara noastră.
Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.
O serie de lucrări de reabilitare vor avea loc în Sarmizegetusa Regia, potrivit unui proiect al Consiliului Judeţean Hunedoara. Sunt vizate marele sanctuar circular din incinta sacră, ai căror stâlpi sunt degradaţi, şi zona drumului pavat, unde balustrada este, de asemenea, corodată.
Se încarcă comentariile...
