Noaptea când flăcările bat pe comori: doi braconieri au fost surprinşi în timp ce scotoceau în cartierul antic Feţele Albe
0
Un bărbat a alertat autorităţile din judeţul Hunedoara după ce a observat doi căutători de comori, scotocind în situl aşezării antice Feţele Albe, considerată un cartier al oraşului antic Sarmizegetusa Regia.
Poliţiştii au demarat o anchetă, în urma unui apel la 112, în care un bărbat a sesizat faptul că a văzut doi căutători de comori scotocind situl vechii aşezări Feţele Albe din Munţii Orăştiei. Cel care a făcut sesizarea este reporter şi a surprins în imagini persoanele despre care susţine că efectuau activităţi ilegale de detecţii, la Feţele Albe.
„În urma apelului primit la 112, poliţiştii s-au deplasat la faţa locului şi fac cercetări pentru a stabili dacă reclamaţia se confirmă”, a afirmat Bogdan Niţu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara, pentru adevarul.ro.
În zona Munţilor Orăştiei se spune că în noaptea de Sânziene „flăcările bat pe comori”, iar localnicii povestesc că au fost numeroase cazurile în care au observat scântei deasupra unor locuri din munţi. De altfel, la fel de numeroase sunt descoperirile unor comori în zona cetăţilor dacice.
Feţele Albe, o veche aşezare dacică ruinată de aproape două milenii, îngropată sub o pădure despre care localnicii cred că ar fi bântuită de spiritele ielelor, reprezintă unul dintre cele mai fascinante locuri din munţii Hunedoarei. Aflată în vecinătatea oraşului antic Sarmizegetusa Regia, „cetatea“ Feţele Albe era, de fapt, potrivit istoricilor, un mare cartier al capitalei Daciei pre-romane din vremea lui Decebal.
În acest punct există un complex de construcţii dacice, dispuse pe patru terase, toate amenajate de mâna omului. Există şi o a cincea terasă, dar pe care nu sunt construcţii. Acoperită aproape în totalitate de pădure, aşezarea a cuprins, în cele aproape trei secole de existenţă, zeci de locuinţe şi cel puţin două temple, dar şi un sistem de captare a apei prin conducte. Toate au fost incendiate şi demolate în timpul celui de-al doilea război de cucerire a Daciei, purtat de romani, iar de atunci vechea aşezare a rămas părăsită.
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva face ultimele pregătiri pentru expunerea uneia dintre cele mai importante piese de tezaur descoperite în ultimii ani în România: matriţa unui orfevrier din Sarmizegetusa Regia, obiect care va putea fi văzut de public la mijlocul lunii iunie, la Deva.
Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.
Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.
Religia şi ritualurile religioase au jucat un rol important în comunitatea dacilor, susţin istoricii. O serie de mărturii despre viaţa strămoşilor noştri oferă amănunte neobişnuite despre modul în care oamenii şi în special preoţii daci se raportau la divinitate.
Se încarcă comentariile...
