Muzeul bizar al episcopului ucenic al lui Arsenie Boca. „Părintele mi-a spus: «Să înveţi a sta de vorbă cu pietrele!»“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Episcopul Daniil (59 de ani) al Daciei Felix a înfiinţat unul dintre cele mai stranii muzee în aer liber, după ce primit, de la călugărul Arsenie Boca, îndrumarea de „a vorbi cu pietrele”. A fost un îndemn la reculegere şi rugăciune pe care fostul preot de la Mănăstirea Prislop şi de la Biserica Densuş, de 15 ani episcop al românilor din Serbia, l-a respectat cu preţuire.

Episcopul Daniil Stoenescu (Partoşanul) al Daciei Felix şi-a transformat grădina din faţa casei familiei sale, din satul Hăţăgel (comuna Densuş), într-un adevărat muzeu în aer liber. Locul împodobit cu pietre de moară şi de râu, cu rămăşiţe ale monumente antice şi funerare achiziţionate de la săteni şi chiar cu fosile pietrificate, poartă numele de Grădina Ulpia Christiana. „Să stai de vorbă cu pietrele”, i-a spus părintele Arsenie Boca prietenului său, Daniil, iar episcopul a luat în considerare vorbele călugărului şi a înfiinţat grădina – muzeu din satul Hăţăgel.

Şi în curtea casei sale, episcopul a adus câţiva bolovani imenşi cu forme ciudate şi cu o istorie aparte. Unul dintre ei are forma „punctului pe i”, iar altul poartă urmele miilor de cochilii preistorice pietrificate. Una dintre pietrele imense a fost scoasă din râu, cu ajutorul unor macarale, şi a fost aşezată sub forma unor mese, în grădina paradisiacă din Hăţăgel.

Satul părintelui Daniil se află la câţiva kilometri de centrul oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, iar „muzeul” din mijlocul lui a devenit un loc de pelerinaj şi de rugăciune. În zilele când episcopul se află acasă numeroşi credincioşi îi bat la uşă pentru a-i cere sfatul sau binecuvântarea. Mulţi dintre ei au trecut mai întâi pragul Mănăstirii Prislop, unde s-au rugat la mormântul părintelui Arsenie Boca. La sfârşitul anilor 1980 şi la începutul anilor 1990, Daniil a slujit la Prislop, fiind unul dintre cei care l-au condus pe ultimul drum pe călugărul Arsenie Boca. În anii 1990, episcopul a condus Biserica Densuş, iar de 15 ani slujeşte în Serbia, la Vârşeţ, unde este episcop locţiitor al Episcopiei Daciei Felix pentru românii din Serbia.

image

Lecţia tăcerii
Locul mormântului părintelui Arsenie Boca se află la circa 20 de kilometri de casa episcopului. Între duhovnicul Arsenie Boca şi Daniil Stoenescu (Partoşanu) există o legătură strânsă. Episcopul l-a cunoscut pe Arsenie Boca în tinereţe, când acesta din urmă picta Biserica Drăgănescu. O mulţime de amintiri a păstrat despre duhovnic, una dintre ele fiind o veioză primită cadou de la acesta, pe care Arsenie a cumpărat-o dintr-un magazin din Hunedoara. La lumina ei, episcopul a scris o mulţime de lucrări dedicate călăuzitorului său.
„Tăcerea i-a fost uneori impusă părintelui Arsenie, alteori şi-a impus-o singur. Deşi nu i s-a mai îngăduit să liturghisească şi să predice, părintele propovăduia tăcând şi pictând. Ceea ce eşti, vorbeşte mai tare decât ceea ce spui, scria părintele la sfârşitul Bibliei sfinţiei sale, iar în Autobiografie, declaraţia dată în faţa Securităţii, mărturisea: „Vorbăria mi-a fost urâtă de când mă ştiu. Chiar numele călugăresc mi l-am ales pentru că avva Arsenie îşi alesese nevoinţa tăcerii, prin care s-a desăvârşit interior”. Părintele tăcea însă şi pentru că, de multe ori, constata cu amărăciune că oamenii îi răstălmăceau şi îi deformau cuvintele”, scria episcopul Daniil, în cartea „Părintele Arsenie Boca, în gânduri şi cuvinte”, publicată anul trecut.

image

Ultima scrisoare
Episcopul Daniil i-a fost ucenic şi lui Arsenie Boca şi povesteşte că l-a cunoscut foarte bine. De altfel, una din ultimele epistole trimise de călugăr i-a fost adresată lui, în anul 1987. Scrisoarea a fost trimisă din Sinaia şi a fost primită ca o lecţie de viaţă pentru tânărul preot de la Mănăstirea Prislop, cel care avea să conducă mănăstirea de maici şi în apoi să devină episcop. „Părinte, ar trebui să-ţi scriu „Cuvioase”, dar îţi voi scrie când vei fi aşa, dacă în zilele viitorului vei ajunge şi „cuvios părinte”. (...) În cazul când vei fi propus pentru Prislop, să ştii că nu-i o treabă uşoară şi simplă pentru un călugăr ca tine „simplu” şi „uşor” întru toate ale unei căi mai presus de fire. Toate vor trage de tine în jos, că n-au altă putere. (...) Deci dacă tu nu-ţi vei vedea cu toată sinceritatea şi seriozitatea de propria ta izbăvire din încercuirea vicleanului vrăjmaş, lovindu-l neîncetat cu rugăciunea neîncetată „Doamne Iisuse”, nu scapi teafăr şi te poţi trezi - Doamne fereşte - căzând în păcat şi scos din preoţie. Citeşte şi toată atenţia Filocalia toată, dar nu în fugă, ci adâncind în minte toate datele şi tot duhul în care scriau din experienţă (din lucrare), sfinţii scriitori ai acestei dumnezeieşti îndrumări. Nu vorbi mult şi nu te împrăştia că pierzi adâncimea şi dai în superficialitate. (...) Ţi-am scris câteva gânduri de sprijin că eşti încă prunc intrat într-o slujbă şi o cale care cere să fii „bărbat desăvârşit la plinirea vârstei lui Hristos”, sunt câteva fragmente din scrisoarea adresată de călugărul Arsenie Boca, în ultimi ani ai vieţii sale.

image

Vă recomandăm şi:

Efectul Arsenie Boca asupra unui lăcaş de cult: cum a transformat duhovnicul mănăstirea Prislop în „perla Ţării Haţegului“

Cei zece ani care au schimbat cu totul faţa Mănăstirii Prislop au fost cei pe care călugărul Arsenie Boca, hăituit de autorităţile statului, i-a petrecut în Ţara Haţegului. Fostul duhovnic a schimbat cu totul aspectul aşezământului monahal, într-una dintre cele mai negre perioade din viaţa sa.

VIDEO Mărturia şocantă a maicilor de la Prislop, terorizate de bişniţari deghizaţi în călugări: „Unul a fost poreclit Satana”

Bişniţarii fac legea în târgul de suveniruri şi obiecte religioase din vecinătatea Mănăstirii Prislop, devenită loc de pelerinaj datorită duhovnicului Arsenie Boca. O spun chiar două dintre maicile care fac comerţ aici şi, de-a lungul timpului, au avut numeroase neplăceri din cauza acestora.

Secretele jurnalului ascuns al lui Arsenie Boca. Cele mai frumoase învăţături lăsate de duhovnic pentru credincioşi

Jurnalul redactat de Arsenie Boca în anii 1946 – 1950, în vremea în care era călugăr la mănăstirile Brâncoveanu şi Prislop, cuprinde aproape 270 de pagini de învăţături şi texte religioase. Arsenie Boca nu a mai apucat să publice manuscrisul păstrat în aşezământul de la Sinaia, însă au făcut-o urmaşii săi.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite