Misterul dispariţiei lui Iulian Ceia, şeful traficanţilor de comori dacice. „Pionul“ condamnat în dosarul tezaurelor din Sarmizegetusa Regia, căutat de doi ani

Misterul dispariţiei lui Iulian Ceia, şeful traficanţilor de comori dacice. „Pionul“ condamnat în dosarul tezaurelor din Sarmizegetusa Regia, căutat de doi ani

Iulian Ceia este dat în urmărire internaţională, de peste doi ani. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Unele dintre cele mai importante mize ale dosarului comorilor dacice sustrase din Munţii Orăştiei au fost tezaurele valoroase din aur şi argint, estimate iniţial la peste 6,5 milioane de euro, descoperite ilegal de căutătorii de comori şi traficate pe piaţa neagră a antichităţilor, în afara ţării. Primul mare dosar al traficanţilor de tezaure antice, provenite din capitalei Regatului Dac, Sarmizegetusa Regia, a fost soluţionat în 2005 de procurorul Augustin Lazăr, şeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, propus pentru a ocupa funcţia de procuror general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României.

După o anchetă întinsă pe durata mai multor ani, în 2005, gruparea traficanţilor de comori antice, condusă de Iulian Ceia, numit şi „Pionul”, a fost trimisă în faţa instanţei. Nouă ani mai târziu, în urma proceselor judecate la Tribunalul Hunedoara, Curtea de Apel Alba Iulia şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, deveanul şi alţi 10 inculpaţi au fost primit sentinţele definitive.

De la 12 ani, la doi ani

Dacă iniţial, în 2012, Iulian Ceia a fost condamnat de tribunal la 12 ani de închisoare pentru şantaj, asociere la săvârşirea de infracţiuni, trafic de bunuri de patrimoniu, tăinuire şi lipsire de libertate, în decembrie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia a redus pedeapsa primită de acesta la şapte ani de închisoare, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a decis ca Iulian Ceia să execute doi ani de închisoare, fiind condamnat doar pentru infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal. „Pionul” a petrecut în arest aproximativ o lună, în 2005, iar în ciuda condamnării finale redusă cu zece ani, după ce a intervenit prescrierea în cazul celor mai multe dintre infracţiunile de care a fost acuzat Iulian Ceia, acesta a rămas de negăsit.

„Iulian Ceia, având ultimul domiciliu în Bucureşti, este dat în urmărire internaţională din luna decembrie a anului 2014”, a confirmat, pentru adevarul.ro, Bogdan Ghebaur, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti.

Încă dinainte de a primi sentinţa definitivă, Ceia dispăruse din ţară. Refuzase oricum să se mai prezinte la termenele din procesul său, indicând instanţei că se afla fie în Turcia, fie în Insulele Capului Verde sau în alte ţări exotice. Motivul invocat era meseria de consultant pe securitate economico-financiară, job care îl trimitea în Anglia, Turcia, Rusia.

Potrivit rechizitoriului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, asociaţia infracţională condusă de Iulian Iulian, fost poliţist trecut în rezervă şi sportiv la Clubul Dinamo era alcătuită din foşti sportivi, având ca obiect de activitate, în principal, traficul cu bunuri arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional însuşite din siturile arheologice protejate ale Munţilor Orăştiei, precum şi executarea de recuperări prin violenţă şi ameninţări la adresa victimelor, violarea domiciliului acestora, şantaj prin stabilirea şi perceperea de „amenzi” unor persoane care le-au lezat interesele ilegale.

„Prin conexiunile deţinute în viaţa publică (n.r. ex - consilierul prezidenţial Dan Iosif), liderul grupării a întreprins demersuri la Ministerul Culturii şi Cultelor pentru a se încredinţa “protecţia” rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei unei firme de pază pe care urma să o înfiinţeze, vizând astfel atingerea a două obiective: asigurarea exclusivităţii în “protejarea“ (în realitate exploatarea) siturilor arheologice, precum şi “accesarea” unor fonduri comunitare pe acest motiv”, informau procurorii. Practic, Ceia solicita ca situriel arheologice din Munţii Orăştiei să fie păzite de firma sa, în timp ce „locotenenţii” şi „soldaţii” săi, după cum erau numiţi în rechizitoriu colaboratorii săi ocupaţi cu săpăturile şi detecţiile ilegale de comori din situri, aveau mână liberă la braconaj arheologic.

Au activat aproape un deceniu

Potrivit procurorilor, în perioada 1997 – 2005 membrii reţelei de traficanţi de comori, condusă de Iulian Ceia, au sustras mai multe tezaure de bijuterii, monede şi obiecte de valoare antice, în principal din siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, aflate în patrimoniul UNESCO. Printre bunurile care au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, din afara ţării, s-au aflat cel puţin 15 spirale din aur masiv, susţin anchetatorii, dintre care 13 au fost recuperate. Infracţiunile puse în sarcina aurarilor au fost legate de traficul de obiecte de patrimoniu, şantaj, furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional, lipsire de libertate şi chiar proxenetism.

În prezent, din comorile dacice sustrase de grupările de braconieri, peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin INTERPOL. “Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”, informa, recent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Anchetatorii despre Iulian Ceia

Gruparea infracţională condusă de Ceia Iulian a luat în atenţie afacerea ilegală privind valorificarea şi înstrăinarea bunurilor de patrimoniu sustrase din siturile arheologice ale Munţilor Orăştiei, clasate monument istoric, informează rechizitoriul. „Această grupare era compusă din ”locotenenţii” (...) şi un număr variabil de “soldaţi”, foşti sportivi, mobilizaţi pentru executarea unor “intervenţii rapide” la recuperări şi represalii. Pentru a nu risca să fie surprinşi în zona de protecţie, liderii au adoptat un modus operandi perfecţionat: trimiterea în situri a unor echipe dotate cu logistica necesară sub conducerea unui “locotenent”, om de încredere, echipe coordonate din Deva, de lideri, prin telefonul mobil şi avertizate despre acţiunile pregătite de organele de poliţie”.

Grupare de recuperatori

Potrivit rechizitoriului, la 4 ianuarie 2001, deţinând informaţia că Haiduc Dorel se afla la braseria “Vox Maris” din Bucureşti (în Piaţa Victoriei) inculpatul Ceia Iulian a organizat o “intervenţie rapidă” mobilizând câteva “echipaje” de foşti sportivi (15 indivizi) conduşi de Agachi Petru zis Jumbo, Mavlea Iulian şi Pandele care au intrat în local şi l-au acostat pe acesta. Sub ameninţarea cu răpirea bodyguardului C.C., Haiduc Dorel a “negociat” telefonic cu inculpatul Ceia Iulian şi în urma promisiunii că îi va plăti “amenda” fixată, la dispoziţia telefonică a inculpatului grupul a părăsit braseria. La 15 martie 2001, Ceia Iulian însoţit de Lupşe Dorjel zis Doru Sârbu (în prezent condamnat şi expulzat) a intrat, cu forţa, în incinta S.C “S” S.A. B, căutându-l pe Haiduc Dorel, în scopul de a-l determina să-i achite “amenda” de 3 miliarde lei. Urmare ameninţărilor repetate adresate de inculpat, partea vătămată a fost nevoită să se ascundă, anumite perioade de timp, inclusiv în străinătate. În final, pentru a scăpa de ameninţările repetate, Haiduc Dorel a dispus telefonic martorului PA, director al S.C.”S” S.A. B, să achite o sumă în lei, reprezentând echivalentul a 50.000 dolari SUA, “amendă” pretinsă de inculpat, arătând contul şi denumirea unei firme indicate de acesta. Martorul s-a conformat şi a depus cu ordinul de plată nr.(...)  din 24 octombrie 2001, suma de 1,237 mld. lei în contul S.C. “....” BUCUREŞTI, deschis la ....Bank, sumă virată cu menţiunea “contravaloare consultanţă”, se arată în rechizitoriul dosarului.

 

Extras Sentinta TB Hd Dosar 41-97-2005 by Daniel Guta


Taxe de protecţie

 

Anchetatorii menţionează că, la începutul lunii aprilie 2004, Ceia Iulian însoţit de Magda David, s-a prezentat la biroul unui om de afaceri făcându-i cunoscut că pentru serviciile de care a beneficiat îi datorează suma de 10.000 dolari SUA. La refuzul acestuia, inculpatul i-a spus că în acest caz îşi va schimba planurile de concediu şi-l va căuta acasă în California, apoi s-a ridicat de pe scaun îndreptându-se ameninţător spre acesta. De teamă, DD şi-a retractat refuzul, însă a motivat că nu poate plăti dintr-o dată o astfel de sumă mare, pentru că nu o putea scoate din bancă. Inculpatul i-a pus în vedere că nu este necesar să scoată banii, ci să-i transfere într-un cont pe care i-l va comunica ulterior, după care a pleca însoţit de Magda David, se arată în rechizitoriul dosarului.

La 30 aprilie 2004, în timp ce DD se afla la bordul autoturismului însoţit de soţia sa şi numita SD, a apărut în faţa maşinii un tânăr (identificat ulterior în persoana lui R.F., angajatul inculpatului Ceia) fiind nevoit să oprească. Acesta s-a apropiat de omul de afaceri căruia i-a dat un bilet cu menţiunea “Magda David, cont .... spunându-i: “Iulian a zis să depui banii în contul acesta”. Apoi tânărul s-a îndepărtat, îndreptându-se către un autoturism marca “Audi T.T.” la al cărui volan se afla Magda David. DD a sesizat organele de poliţie fiind audiat în legătură cu aceste fapte la 5 mai 2004, depunând totodată biletul primit.  A doua zi, la 6 mai 2004, în biroul acestuia s-a prezentat un alt tânăr (identificat în persoana lui MD, membru al echipei de “braconaj arheologic” din anturajul inculpatului şi angajat al acestuia la barul de noapte „BOBO”) care i-a spus că este “mesagerul” lui Ceia Iulian şi a venit să întrebe dacă îi dă banii inculpatului sau nu, iar în acest din urmă caz îi va comunica lui Ceia pentru “a şti ce să facă”. Întrucât mesagerul l-a avertizat să nu întârzie plata, deoarece s-ar putea să nu-i mai trebuiască inculpatului, DD temându-se pentru viaţa lui şi a familiei s-a adresat cu un memoriu Ambasadei SUA în cuprinsul căruia arăta modul în care era şantajat şi cine erau autorii acestei fapte, pentru eventualitatea că aceştia şi-ar fi pus în aplicare ameninţarea cu represaliile, se arată în rechizitoriul dosarului.

 

Rechizitoriu by Daniel Guta

 

Acuzaţii grave
În vara anului 2001, în timp ce se afla în spălătoria „AL” din municipiul Deva, NCB a fost surprins de Ceia Iulian şi BC, care i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii apoi l-au urcat, utilizând forţa, pe bancheta din spate a autoturismului cu care au venit, de faţă fiind martorii.  Partea civilă a fost transportată, contrar voinţei sale, în Bucureşti, la localul „H H”, unde, în prezenţa unor membri ai grupului Ceia, Agachi Petru zis „Jumbo”, Mavlea Iulian ş.a., a fost „judecată” şi „amendată” cu suma de 25.000 mărci germane. Din această sumă 15.000 mărci urma să le plătească lui Ceia Iulian iar 10.000 mărci lui Baderca Claudiu. După ce NCB a acceptat, prin constrângere, plata acestei sume, Ceia Iulian împreună cu BC l-au readus la Deva unde inculpatul a primit suma de 3.000 de mărci germane în numerar. În contul diferenţei de sumă, Ceia Iulian a primit de la partea civilă două autoturisme marca Citroen, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare de Italia (unul predat de martorul.... De asemenea, partea civilă i-a promis lui BCcă în câteva săptămâni îi va achita suma de 10.000 de mărci germane pretinsă, însă ulterior a evitat întâlnirile cu acesta reuşind să se sustragă şantajului, se arată în rechizitoriul dosarului.

În luna mai 2005, în timp ce ancheta era în derulare, inc. Ceia Iulian l-a abordat pe martorul MFCla spălătoria auto „M” din municipiul Deva unde, în prezenţa martorului BF, prin ameninţări, i-a cerut să-i plătească, cu titlu de „amendă”, suma de 5000 euro, în termen de o lună, pe motivul că a depus mărturie împotriva sa în cauza privind „execuţia” lui C.C., zis „Mărgan”, care s-a judecat în anul 2001 la Făgăraş, se arată în rechizitoriul dosarului.


Vă recomandăm şi:

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice

Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.

Misterul matriţei bijutierului dac din Sarmizegetusa Regia va fi spulberat. Piesa unică în lume va fi expusă la Deva

Matriţa dacică scoasă la iveală de furtuna din noaptea de Sânziene, în urmă cu doi ani, în Sarmizegetusa Regia, va fi expusă marţi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Piesa este considerată un obiect unic şi foarte valoros, care poate oferi amănunte importante despre viaţa strămoşilor noştri, care au locuit în cetăţile dacice.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările