Misterul brăţărilor de aur masiv descoperite de-a lungul timpului în Sarmizegetusa Regia: ce sunt, de fapt, cele mai faimoase comori ale dacilor

Misterul brăţărilor de aur masiv descoperite de-a lungul timpului în Sarmizegetusa Regia: ce sunt, de fapt, cele mai faimoase comori ale dacilor

Spiralele din aur dacic.

Cel puţin 20 de spirale din aur masiv au fost descoperite pe teritoriul României, la Sarmizegetusa Regia. Specialiştii le-au considerat cele mai valoroase obiecte de tezaur provenite din zona Munţilor Orăştiei, însă cu toate au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor şi doar 13 dintre ele au fost recuperate până în prezent de statul român. Comorile au stârnit controverse legate de modul în care erau folosite şi de veridicitatea lor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Povestea spiralelor de aur dacic descoperite în Sarmizegetusa Regia a început în anii 1990, când aşezarea ascunsă în Munţii Orăştiei, inclusă din 1998 pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO, a devenit un „El Dorado” al vânătorilor de comori antice.

Şi în secolelele trecute, vechea capitală a Daciei lui Decebal a fost scormonită de căutătorii de aur, însă niciodată cu atât de mult interes şi cu atât de mare ajutor - datorită tehnologiei, ca în ultimele două decenii.

Bogăţia dacilor şi legendele acunzătorilor de comori a fost cunoscută încă din Antichitate. O legendă spune că Decebal şi-ar fi ascuns comoara în râul Sargeţia, identificat cu Streiul care curge nu departe de vechea capitală a Daciei. „Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca sa nu dea nimic pe faţă”, relata Dio Cassius, citat în volumul „Izvoare privind istoria României” (Editura Academiei RPR - 1964).

Localnicii povestesc, la rândul lor, despre nopţile în care „flăcările bat pe comori”, în munţi, la Sarmizegetusa.

Omul care a descoperit zece brăţări

Până la apariţia lor, informaţiile despre spiralele de aur ale dacilor au fost aproape inexistente. Primele mărturii despre descoperirea acestor tezaure au fost notate în dosarele anchetatorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Ele au apărut nu înainte de 8 decembrie 1999, când casa de licitaţii „Christie’s” din New York a scos la vânzare prima brăţară spiralică din aur, identificată drept o „brasardă masivă de aur greacă sau tracă”. Christie’s a estimat că o va vinde pentru cel puţin 100.000 de dolari, însă vânzarea a fost anulată, iar piesa a fost retrasă pentru totdeauna de "proprietarul anonim" al ei, din colecţia casei de licitaţii.

La scurt timp, Florin Râmbetea, un localnic din Munţii Orăştiei, le declara anchetatorilor că, în dimineaţa zilei de 6 mai 2000, îndrumat de braconierii dotaţi cu detectoare de metale de ultimă generaţie, a săpat în apropiere de situl vechii fortăreţe a Sarmisegetuzei, în locul numit „sub Muchea Cetăţii”. S-a minunat când a descoperit bijuteriile a căror greutate totală depăşea zece kilograme, însă bucuria nu a durat mult timp. Comorile au fost împărţite de braconierii cărora le-a fost călăuză, iar el şi tatăl său s-au ales cu 30.000 de mărci, dar şi cu teama că dacă nu vor păstra secretul, vor fi ucişi. La câteva săptămâni după prima descoperire, căutătorii de comori s-au întors în Sarmizegetusa Regia şi au scos la iveală, de sub două lespezi de piatră din zona Căprăreaţa, alte cinci spirale de aur. Veştile despre comorile din aur, cu forme ciudate, s-au răspândit cu repeziciune în lumea interlopă din Deva, iar în anii 2000 Sarmizegetusa Regia a devenit o destinaţie frecventată intens de braconieri. 

În perioada 1998 – 2007, susţineau procurorii, o altă grupare a desfăşurat sistematic detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, găsind o altă brăţară dacică din aur, 1.000 de monede Lysimach, din aur, 2.000 de denari romani din argint şi trei ştanţe monetare. Ulterior traficanţii de comori au mai descoperit alte şase brăţări spiralice din aur şi 7.000 de denari romani, din argint.

11 spirale din aur sunt date în urmărire

În sarcina altor grupări de vânători de comori care au invadat cetatea dacică procurorii au pus traficarea a zeci de kilograme de monezi de aur şi bijuterii, precum şi a mai multor spirale de aur masiv. În total, afirma recent procurorul Augustin Lazăr, şeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, cel puţin 24 de spirale din aur au fost descoperite, iar 11 dintre ele sunt încă date în urmărire internaţională.

“În cazul brăţărilor dacice, diferenţa de la 13 la 24 de piese se ştie că există. Există informaţii, respectiv probe cu privire la unele dintre ele, există imagini ale acestor artefacte, ele sunt puse în urmărire prin Interpol, sunt pe site-ul FBI-ului în Statele Unite şi vom vedea cât de rapid vor fi localizate, unde vor fi localizate şi apoi recuperate”, declara, recent, procurorul.

Ce sunt obiectele de tezaur

Potrivit arheologului Barbara Deppert Lippitz, sprialele din aur masiv sunt “cele mai senzaţionale descoperiri ale ultimului secol”. Potrivit specialistei care a confirmat autenticitatea tezaurelor dacice, brăţările au fost realizate de meşterii din vremea dacilor într-o manieră rar întâlnită, de ştanţare şi batere la rece. Spira de aur era obţinută dintr-un lingou, martelat centimetru cu centimetru, până era transformat într-un fir lung de peste doi metri, cu o grosime relativ egală. Spiralele erau apoi rulate pe un tambur de lemn şi erau decorate cu ajutorul unor dăltiţe, afirma Barbara Deppert Lippitz.

„Rezultatul analizei capetelor ornate în relief ale spiralelor de aur, precum şi ale celor de argint de acelaşi tip, relevă imaginea unui şarpe înaripat, cu bot de lup, aşadar, un dragon. Reprezentarea aminteşte de stindardele dacice redate pe Columna lui Traian. Deosebirile se explică prin faptul că acestea din urmă nu au fost prelucrate de aurarii daci, ci de sculptorii romani. Trimiterea la stindardele dacice subliniază importanţa deosebită de simbol regal, a spiralelor de aur depuse, probabil ca ofrandă, în imediata apropiere a capitalei Sarmizegetusa Regia”, relata Barbara Deppert Lippitz. Potrivit acesteia, prelucrarea modernă a aurului este total diferită de cea dacică, care constă în tehnica forjării metalului, un mod de prelucrare al aurului care a dispărut de mult în lume.

Dacii erau pricepuţi în prelucrarea metalelor, susţin istoricii. „Geţii dezvoltau o artă proprie a aurului ale cărei produse umpleau tot Centrul şi Nordul Europei, concurând cu arta etruscă a bronzului şi a argintului”, informa istoricul Vasile Pârvan.

„În timpul lui Decebal existau la Sarmizegetusa cele mai mari ateliere metalurgice din Europa acelor timpuri. Aurul transilvan conţine 25-26 la sută argint, are o culoare deschisă uşor verzuie, uşor de recunoscut. În atelierele argintarilor daci erau utilizate cu mici nicovale, dălţi, pile, ciocănaşe. Aici se executau coliere, brăţări, inele, broşe, catarame şi piese de harnaşament. Însă ceea ce îi încântă în cel mai înalt grad este împodobirea trupului cu brăţări, colane, inele şi găteala hainelor cu tot felul de aplice, nasturi şi pandantive fixate pe stofe. Cei mai bogaţi au toate aceste podoabe de aur pur, precum tot de aur erau şi vasele lor de zile mari”, informează site-ul de specialitate enciclopedia-dacica.ro.

Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie al României, susţinea, în studiul „Concluziile examinării brăţărilor spiralice din aur descoperite la Sarmizegetusa Regia”, că spiralele din aur descoperite în siturile arheologice din Munţii Orăştiei au fost piese care au făcut parte din obiectele aulice, de curte, ale regilor daci. Vechimea spiralelor era de circa 2.000 de ani, iar ceea ce i-a impresionat pe cei care le-au cercetat a fost cantitatea masivă de aur din compoziţia lor.

Potrivit expertei în arheologie Barbara Deppert Lippitz, spiralele din aur erau simboluri religioase folosite ca ofrande. "Aurul era sfânt. Aparţinea zeilor şi spiritelor, spune ea”, informa National Geographic,  într-un documentar dedicat aurului dacic.

În schimb, unii dintre cei care au fost acuzaţi de furtul şi traficarea spiralelor dacice nu au ezitat să susţină că sunt falsuri moderne, inspirate din mitologia traco-dacică.


Vă recomandăm şi:

10 lucruri puţin ştiute despre Decebal, ultimul rege al Daciei. De ce era renumit drept cel mai temut duşman al Romei Antice

Decebal a fost ultimul rege al Daciei şi un personaj de legendă în istoria poporului român. A fost omul care a condus armatele Daciei în cele mai crunte înfruntări din Antichitate. Decebal a sfârşit ucigându-se, iar după moartea sa, o parte a teritoriilor aflate în stăpânirea lui au intrat în componenţa Imperiului Roman.

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.

Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare

Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.

Timp de două săptămâni, vizitatorii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din municipiul Deva sunt invitaţi să vadă opt dintre cele 13 brăţări dacice din aur recuperate de autorităţi, după ce au fost furate din siturile arheologice şi traficate pe piaţa neagră a antichităţilor. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Imagini din aceeasi galerie
  • Timp de două săptămâni, vizitatorii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din municipiul Deva sunt invitaţi să vadă opt dintre cele 13 brăţări dacice din aur recuperate de autorităţi, după ce au fost furate din siturile arheologice şi traficate pe piaţa neagră a antichităţilor. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Expoziţia Brăţările dacice a fost inaugurată joi, la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva şi se va încheia în 26 iunie 2013.FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 1
  • Locul unde au fost descoperite o parte din brăţările dacice.  FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Expoziţia prezntă opt brăţări spiralice din aur, două discuri din fier ornamentate cu figuri zoomorfe şi 41 de stateri din aur cu monograma Koson   FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 12
  •  Preţul unui bilet de vizitare a expoziţiei va fi de 4,5 lei pentru adulţi şi 1,5 lei pentru persoanele care beneficiază de reduceri.  FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Piesele au o istorie aparte. Brăţările din aur au fost descoperite în zona siturilor arheologice din Munţii Orăştiei, pe teritoriul fostei capitale a dacilor Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Tezaurele au  fost furate de grupările de braconieri care au efectuat săpături şi detecţii ilegale începând cu anii 1990 şi apoi au fost scoase ilegal din ţară şi vândute pe piaţa neagră a antichităţilor. Ulterior au fost recuperate.  FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Anchetele efectuate pentru recuperarea tezaurelor din aur au durat mai bine de un deceniu, iar în acest timp peste 50 de oameni, acuzaţi de braconaj, furturi şi trafic de obiecte de patrimoniu au fost trimişi în judecată. FOTO Daniel Guţă.
  • În cazul unora dintre brăţări, anchetatorii au stabilit că au fost scoase prin vamă, ascunse fiind în rezervoarele unor maşini. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Până în prezent, autorităţile române au recuperat bunuri în valoare de circa şase milioane de euro, pe care traficanţii de comori le-au furat din siturile cetăţilor dacice. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 3
  • Au fost recuperate: un lot de 31 monede Lysimach, un tezaur alcătuit din colier cu pandantive şi cercei din aur în valoare de 100.000 de euro, 13 brăţări spiralice din aur, în valoare de 5.300.000 de euro, 700 monede din aur, de tip Koson, în valoare de 350.000 de euro, 202 monede din argint de tip Koson, trei scuturi regale dacice din fier, precum şi alte loturi cuprinzând câteva mii de artefacte arheologice. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • 1 FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările